Activitatea #7 Desfășoară-ți activitatea fizică preferată cu atenție maximă
În ocupațiile de zi cu zi, ne bazăm foarte mult pe memoria musculară. Ne folosim abilitățile motorii fără ca asta să ne solicite gândirea. Pe măsură ce repetăm o acțiune, în creierul nostru iau naștere anumite căi neuronale. Iar cu cât o facem mai des, cu atât mai bine se conturează căile neuronale aferente. Astfel, în cele din urmă, ajungem să desfășurăm acea acțiune pe pilot automat.
De exemplu, amintește-ți ce s-a întâmplat când ai învățat să mergi pe bicicletă. Activitatea nu îți era familiară și probabil că, la început, ți s-a părut a fi ceva dificil. Însă cu fiecare încercare, lucrurile au devenit mai simple. Ulterior, de fiecare dată când te-ai suit în șa, ai apucat ghidonul și ai început să pedalezi, ți-a fost din ce mai ușor. Într-un final, ai reușit să faci toate astea fără probleme.
Astăzi, mergi pe bicicletă ca și cum ai fi pe pilot automat. Abia dacă trebuie să te gândești cum să procedezi. Așa funcționează memoria musculară.
Căile neuronale create în timpul învățării unei activități facilitează atingerea stării de flux, odată ce te pricepi la activitatea respectivă. Din acel moment, nu mai e nevoie să te gândești care sunt pașii de urmat. Te poți bizui pe memoria musculară. Ea te eliberează, permițându-ți să intri în starea de flux și să te cufunzi în ceea ce întreprinzi.
Dar pentru a ajunge acolo, trebuie să desfășori activitatea în mod corect. Dacă faci încontinuu ceva în mod greșit, este posibil să generezi căi neuronale care să îți consolideze acel comportament greșit. În acest caz, memoria musculară îți va reduce capacitatea de a atinge fluxul și îți va afecta performanța.
LA TREABĂ!
Această activitate este similară cu exercițiul de mindfulness Cinci simțuri pe care l-am descris în secțiunea anterioară. Dar în loc să ne concentrăm pe văz, simț tactil, auz, miros și gust, acum ne vom îndrepta toată atenția asupra acțiunilor proprii din cursul unei activități.
Mai întâi, alege o activitate fizică pe care vrei să o desfășori într-o stare de flux. Poate fi un anumit sport, un hobby sau ceva legat de job.
Apoi, începe activitatea cu pricina concentrându-te, pe rând, asupra tuturor acțiunilor pe care le implică. Observă dacă ai tendința să le faci pe pilot automat. Ți-ai dezvoltat suficient memoria musculară?
La fiecare pas, întreabă-te dacă acționezi corect. Dacă nu, oprește-te. Va trebui să ajustezi respectiva acțiune, astfel încât să se formeze căile neuronale potrivite și să îți construiești o memorie musculară care favorizează fluxul.
De exemplu, să presupunem că vrei să joci baschet într-o stare de flux. Va trebui să fii extrem de atent la felul cum manevrezi mingea, cum o pasezi coechipierilor și cum o arunci la coș. De asemenea, va trebui să observi modul în care te poziționezi față de membrii echipei și față de adversari.
În formarea unui jucător de baschet performant sunt implicate o mulțime de părți în mișcare. Dacă nu o execuți corespunzător pe oricare dintre ele, încrederea ți se va diminua, nivelul de stres îți va crește, iar atingerea fluxului va deveni imposibilă pentru tine. Obiceiurile proaste trebuie corectate.
În exercițiul de mai sus, scopul nostru este să identificăm greșelile, oricât de mici ar fi, care afectează felul în care ne desfășurăm activitatea preferată. Odată ce le-am depistat, putem face ajustări pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a declanșa și de a menține fluxul pe parcursul acelei activități.
Activitatea #2 Găsește soluții ingenioase pentru probleme vechi
Atunci când ne confruntăm cu o problemă bine cunoscută, încercăm instinctiv să o rezolvăm făcând ceea ce a funcționat pentru noi în trecut. De exemplu, dacă dăm de un blocaj în trafic pe drumul nostru obișnuit spre casă, alegem o rută alternativă pe care am folosit-o anterior cu succes. Dacă am uitat să gătim pentru cină, comandăm ceva de mâncare la restaurantul nostru preferat.
Aceasta este o abordare practică a rezolvării problemelor. Ne economisește timpul, ne conservă energia mintală și ne oferă o soluție acceptabilă.
Când ne izbim de probleme nemaiîntâlnite, facem același lucru, cel puțin în primă instanță. Luăm în considerare tactici la care am apelat în trecut. Se aplică vreuna și la situația actuală? Dacă da, o încercăm îndată. În caz contrar, ne gândim la o soluție folosindu-se creativitatea, experiența, intuiția și orice detalii pe care le știm sau le putem afla.
Creativitatea joacă un rol esențial în experiența de flux. Cele două au o relație simbiotică. Csikszentmihalyi descrie fluxul ca fiind senzația că ai ieșit din rutina de zi cu zi și ai pătruns într-o altă realitate. Cu siguranță, suntem mai creativi când ne aflăm în această stare.
Pe de altă parte, cercetările arată că gândirea creativă poate ajuta la declanșarea fluxului. Noi, oamenii, suntem foarte pricepuți să recunoaștem tipare în viața cotidiană și avem tendința să funcționăm pe pilot automat în baza lor. Dar atunci când generăm idei noi și le aplicăm peste aceste tipare, deschidem drumul către flux. Concentrarea noastră devine mai intensă. Nivelul nostru de implicare crește. Inhibițiile și conștiința de sine se retrag în fundal. Când se întâmplă așa, suntem propulsați în starea de flux.
Ținând cont de acest lucru, ar trebui să ne antrenăm mușchii creativității. Iată mai jos un exercițiu rapid și distractiv care ne va ajuta să facem asta.
LA TREABĂ!
Acest exercițiu are doi pași. Mai întâi, gândește-te la o problemă curentă de-a ta. Dacă nu ai nicio problemă acum (norocosule!), amintește-ți una din trecutul apropiat. Poate fi mare sau mică, importantă sau banală.
Apoi, încearcă să enumeri toate soluțiile posibile pentru acea problemă. Nu te cenzura. Notează orice îți trece prin minte, indiferent cât de trăsnit sau de nepractic ar fi. Nimeni nu îți va vedea lista de soluții, iar după ce termini, n-ai decât să o arunci la gunoi.
De exemplu, să presupunem că problema pe care ai identificat-o implică o colegă vorbăreață care te vizitează des la job și îți spulberă concentrarea. Iată câteva idei pentru lista ta de soluții:
- Pune la vedere pe birou un cartonaș pe care scrie Nu deranjați.
- Spune-i lui Beth (colega vorbăreață) că ești în stare de flux și că e musai să te concentrezi.
- Spune-i șefului că Beth nu prea are treabă de făcut.
- Roagă-l pe alt coleg să o oprească din drum pe Beth ori de câte ori se apropie de biroul tău.
- De fiecare dată când Beth vine să stați la taclale, dă-i o sarcină de rezolvat.
- Prefă-te că ești într-o videoconferință.
- Când Beth vrea să zică ceva, vorbește peste ea. (S-ar putea ca experiența conversației cu tine să i se pară atât de neplăcută, încât să nu mai vină niciodată.)
- Comportă-te invers decât s-ar cuveni. Dacă Beth se plânge de ceva, arată-te vesel; dacă e bucuroasă, arată-te pesimist și cinic.
- Spune-i lui Beth glume din genul celor despre care știi că o deranjează.
- Spune încontinuu: Nu înțeleg, Beth.
Unele dintre aceste soluții nu sunt practice și ar putea duce la probleme și mai mari. Dar scopul exercițiului nu este să rezolvi problema, ci să îți dezvolți gândirea creativă.
În plus, fii sincer, te-ai și distrat un pic, nu-i așa?
* Câteva idei de activități recreative
* Completează fraza: Nu trebuie să-ți construiești fericirea pe nefericirea altuia pentru că…
* Dialog
* Natură și un pic de aventură
* Extras din cartea Artă de a găsi starea de flux scrisă / gândită de Damon Zahariades
Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui (share) sau să apreciezi (like) sau să comentezi (comment) postarea.
Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui!
Zâmbetul Soarelui 
Păreri