Zâmbetul Soarelui

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui (share) sau să apreciezi (like) sau să comentezi (comment) postarea.

Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui!

* PASUL #10

Consider că este foarte important să ai o buclă de feedback, pentru a te gândi constant la ceea ce ai făcut și la modul cum poți să o faci mai bine. (ELON MUSK, fondator Tesla, SpaceX și OpenAI)

Starea de flux implică mai mult decât concentrare, imersiune și implicare. Presupune să determinăm dacă suntem cu adevărat eficienți. Trebuie să știm cum facem, nu doar ce facem.

În capitolul în care ne-am referit la pietrele de temelie necesare dobândirii fluxului (din Partea a II – a), am abordat necesitatea existenței unei bucle de feedback pozitiv. Trebuie să găsim o modalitate de a monitoriza unul sau mai multe aspecte al performanței noastre din timpul stării de flux. Acest feedback ne oferă posibilitatea de a ne regândi acțiunile, dacă se dovedesc a fi ineficiente sau lipsite de succes. Marele avantaj este că, pe măsură ce vom progresa către obiectivul stabilit, ne vom bucura de un sentiment de împlinire tot mai puternic.

Feedbackul reduce la tăcere criticul interior

O buclă de feedback pozitiv ne încurajează, de asemenea, să ne concentrăm asupra progresului, nu să rumegăm la nesfârșit greșelile pe care le-am comis. Un feedback bun atenuează vocea criticului nostru interior, permițându-ne să ne alocăm resursele de atenție într-un mod mai productiv. În loc să analizăm lucrurile exagerat de mult, să ne îndoim de acțiunile noastre sau să ne lăsăm afectați de stresul și frustrarea aferente, putem să ne evaluăm rațional performanța și să facem ajustări în funcție de necesități.

De exemplu, imaginează-ți că te pregătești pentru un maraton. Dacă acesta este primul tău maraton, va trebui să te antrenezi mai multe săptămâni, mărind în fiecare săptămână numărul de kilometri alergați. Poți crea o buclă de feedback pozitiv prin stabilirea unor repere săptămânale în privința distanței și a ritmului. Astfel, ai posibilitatea de a-ți monitoriza progresul și de a-ți ajusta antrenamentul în consecință.

Asta îl va reduce la tăcere pe criticul tău interior. În loc să te îngrijorezi că nu vei încheia maratonul, te vei concentra pe atingerea obiectivelor de etapă. Dacă le vei îndeplini, vei fi satisfăcut în timp ce progresezi cu antrenamentul. Dacă nu, îți poți ajusta regimul de pregătire fizică.

În orice caz, vei fi mai relaxat și tot mai sigur că te afli pe drumul cel bun. Această încredere în sine îți va amuți criticul interior, iar astfel vei reuși să te cufunzi pe deplin în antrenament.

EXERCIȚIUL #10

Acest exercițiu este ușor și necesită foarte puțin timp. Dar nu îi subestima utilitatea. Dacă îl vei face în mod regulat, vei descoperi că e mult mai simplu să intri în starea mintală de flux și să te menții acolo.

În primul rând, alege o activitate. Să studiezi, să faci sport, să gătești, să te ocupi cu grădinăritul, să scrii o carte, să construiești un website, să schițezi în minte o prezentare pentru job – asta rămâne la latitudinea ta!

În al doilea rând, gândește-te ce anume te-ar face să te simți împlinit pe măsură ce desfășori activitatea respectivă. De exemplu, învățatul pentru un examen important ar putea presupune numărul de pagini citite din manual. Dacă scrii o carte, ar putea implica numărul de capitole finalizate. Dacă realizezi un website, ar putea fi vorba despre designul anumitor elemente. Notează-ți gândurile în această privință.

În al treilea rând, creează-ți mici repere în funcție de notițele de la pasul anterior. Să presupunem că scrii un roman. Ai putea stabili repere privind ritmul de lucru și numărul de cuvinte; bunăoară, impune-ți ca obiectiv: Să scriu 250 de cuvinte în 30 de minute.

În fine, începe activitatea, iar pe măsură ce o desfășori, monitorizează-ți progresul. Ești pe drumul cel bun? Dacă da, grozav! Dacă nu, fă o schimbare. De exemplu, ai putea să descoperi că scrierea a 250 de cuvinte în 30 de minute e o sarcină nerealistă. Iată un feedback valoros. Ajustează-ți reperul, decizând: Scrie 200 de cuvinte în 30 de minute. Continuă să lucrezi la cartea ta și observă dacă avansezi mulțumitor.

Această practică îți va reduce la tăcere criticul interior și te va ajuta să lucrezi fără mustrările lui inutile (și nefondate). Vei fi capabil să răspunzi într-un mod pozitiv la feedbackul primit, în loc să reacționezi exagerat la eșecuri inventate.

Timp necesar: 15 minute (pentru primii trei pași)

* Extras din cartea Arta de a găsi starea de flux scrisă / gândită de Damon Zahariades

*

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui (share) sau să apreciezi (like) sau să comentezi (comment) postarea.

Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui!

Odată demult, într-un sat mic, trăia un tâmplar. El avea un atelier plin de scule de tâmplărie. Într-o zi pe când stăpânul nu era în atelier, uneltele s-au luat la ceartă. S-au sfădit multă vreme…
– Ceva mai rău ca fierăstrăul, cel cu colţi ascuţiţi, nu se află sub soare! Dinţii lui sfâşie şi el taie tot, ce-i iese în cale…ca un balaur…
– Ce să mai spunem despre rindea, care muşcă fără milă, ca o fiară!
– Dar ciocanul care zdrobeşte totul cu violenţă? Ce spuneţi de el?
– Sau cuiele, subţirele, care străpung şi pătrund în orice cu vârful lor ascuţit. Înţeapă!
– Să nu uităm raşpela, care pileşte, uniformizează, zgârie totul!
Aşa se tânguiau uneltele tâmplarului şi până la urmă au hotărât că nu mai pot trăi sub soare fiind peste măsură de rele. Unele dintre ele, pentru răutatea lor fără de seamăn, pentru violenţa faptelor săvârşite ar trebui gonite, cât mai departe surghiunite. Ciocanul era de părere că rindeaua, îndeosebi, trebuia alungată. Rindeaua credea că fierăstrăul nu mai putea rămâne nici o clipă lângă celelalte unelte. Fierăstrăul nici nu voia măcar să mai audă de cuie, care pe lângă răul, ce îl făceau mai erau atât de mici şi ascuţite…Cuiele erau pornite împotriva raşpelei… raşpela împotriva daltei, care despica totul…împotriva rindelei, cuielor, ciocanului, fierăstrăului… Toţi erau împotriva tuturor…sculele vorbeau foarte mânioase şi în acelaşi timp. Era zarvă mare. O larmă fără seamăn. Deodată uşa s-a deschis şi a intrat tâmplarul. Îndată s-a făcut linişte deplină. Meşterul a luat o scândură a măsurat-o şi a tăiat-o cu fierăstrăul, apoi bucăţile le-a fasonat cu rindeaua. A bătut cuie cu ciocanul şi la sfârşit a netezit totul cu raşpela şi şmirghelul. Folosind fierăstrăul, care sfâşie, rindeaua, care muşcă, ciocanul, care zdrobeşte, cuiele, care înţeapă şi raşpela… tâmplarul făcuse un minunat leagăn, pentru un nou-născut. Mâna lui iubitoare condusese uneltele cele rele şi le pusese să facă ceva bun şi frumos şi de folos…

* Extras

*

Era cândva o pisicuță care… (oare) ce (mai) făcea? 🙂

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui (share) sau să apreciezi (like) sau să comentezi (comment) postarea.

Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui!

Bine te-am regăsit 🙂

Dat fiind că, obișnuiesc să citesc diverse materiale (articole online), m-am gândit să-ți transmit o selecție săptămânală, sub forma unei liste (a cunoașterii… am numit-o). De ce? Poate, pentru simplul fapt că, te pot ajuta să rezolvi ceva in viața ta sau te pot binedispune (până la un punct).

Zis și făcut…(Poți citi și lista anterioară)

• Sting – Sounds Like Art – Rijksmuseum, Amsterdam – ARTE Concert
• Simona Halep: Disciplina ca ingredient principal al performanței
• If Your Parent Is a Narcissist, I Can Explain Your Life in 8 Minutes
• Lecitina Empatică
• Ghidul asiguratului

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like) sau să comentezi(comment) postarea.

Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !