Viaţa Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava
Sfântul Mare Mucenic Ioan cel Nou s-a născut în jurul anului 1300 în ţinutul Trapezuntului de pe ţărmul Mării Negre , un ţinut cu intensă activitate comercială. În familie a fost educat în duhul evlaviei creştine, trăind spiritualitatea ortodoxă, prin care avea să-şi arate pe deplin roadele în momentul de cumpănă al vieţii sale, când i s-a impus să aleagă între lepădarea de Hristos sau martiriul pentru El.
La vârsta maturitaţii , aflat întro călătorie spre Cetatea Albă şi intrând întro dispută confesională cu neguţătorul apusean Reiz , acesta, fanatic şi plin de invidie pentru forţa argumentelor creştinului ortodxox Ioan, unelteşte un plan viclean de răzbunare. Mergând la eparhul cetăţii, negustorul veneţian îi spune că tânărul Ioan ar vrea să treacă la religia cea străveche a tătarilor. Bucuria guvernatorului tătar s-a transformat, însă, în ură plină de cruzime atunci când evlaviosul Ioan, cu tăria izvorâtă din trăirea adâncă a credinţei celei adevărate, a răspuns că nu are gând să se lepede de Hristos cel care este „Soarele dreptăţii” şi „Răsăritul cel de Sus„, dezminşind răzbunarea mincionoasă a lui Reiz şi rămânând neclintit în faţa ameninţărilor. Păgânii l-au supus apoi pe răbdătorul Ioan la chinuri cumplite, legându-l în cele din urmă de coada unui cal nărăvaş şi târându-l pe străzile oraşului, după care i-au tăiat capul.
Astfel, prin moarte mucenicească, mărturisitorul Domnului Hristos a primit cununa cea nevestejită a slavei sfinţilor şi vrednicia de a fi unul din „casnicii” lui Dumnezeu. Preaslăvirea Sfântului Mucenic Ioan cel Nou s-a făcut prin multe minuni, arătând Dumnezeu încă o dată că „minunat este El întru sfinţii Lui” şi dovedind prin păstrarea trupului neputrezit că a sădit în el arvuna învierii din Învierea Fiului Său şi mireasma harului Duhului Sfânt de viaţă dătător.
După 70 de ani de la moartea martirică, în 1412, în ziua de 24 iunie, de sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul, voievodul moldovean Alexandru cel Bun, împreună cu mitropolitul Iosif I Muşat, au adus cinstitele moaşte ale Sfântului Mucenic Ioan cel Nou de la Cetatea Albă la Suceava, devenind astfel mare ocrotitor al Cetăţii de Scaun, până astăzi.
Nenumărate minuni s-au revărsat şi se revarsă asupra celor care se roagă atât la racla Sfântului Mucenic al lui Hristos, cât şi în faţa icoanei lui sau oriunde am fi, cerându-i cu credinţă ajutorul, ca unuia ce au mare îndrăzneală la Mântuitorul, „că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului„.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like) sau să comentezi(comment) postarea.
Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Zâmbetul Soarelui 
Lasă un comentariu