„Talent, spirit de observaţie, receptivitate spre cunoaştere, excepţională putere de munca, toate au format un conglomerat de „roci şlefuite“ în manieră artistică, care alcătuiesc testamentul lăsat de Constantin Bârjoveanu romaşcanilor“ (Emilia Țuțuianu)
Trecut-au anii dar fără “Pisălog”
“Aşa l-am cunoscut în ultimii săi ani, ca pe „Pisălogul” de la „Gazetă” şi mai puţin cu numele-i de Bârjoveanu. Necunoscutul de pe stradă şi prea cunoscutul cel din toate punctele cardinale ale culturii romaşcane. Mai mult un „Polilog”, îmbrăcat în prietenoasa şi modesta-i înveşmîntare de „Pisălog”. De şapte ani, din nemiloasa ţărînă de care, simbolic parcă, s-a îndepărtat de ea pînă în penultima zi a vieţuirii sale, prin icarianul Deltaplan, „Pisălogul” e şi mai alături de noi, prin toate cele multe ce le-a zămislit; e „Pisălogul” nostru cel dintotdeauna.
„A trăit, a creat, a plecat”, lăsându- ne în urmă, în viaţă şi în suflet, „vieţuire de har”, „creaţie ca dar”…
Vezi articolul original 914 cuvinte mai mult
Zâmbetul Soarelui 
Lasă un comentariu