* PAS ÎN DOI este titlul unei colecții de cărți apărute la Editura HERALD. Principalele subiecte abordate sunt legate de relații și dinamica acestora. De la cel aflat în căutarea unei iubiri, la cuplul la început de drum, la familia cu un viitor copil, la cei maturi care doresc să se înțeleagă mai bine, și, și, și este o listă lungă și valabilă de idei pe care le poți regăsi în aceste volume.
Despre cărțile scrise de Harriet Lerner voi face referire în aceste rânduri. Dintre titlurile autoarei, apărute la această editură, menționez: Dansul furiei, Regulile unei relații de durată, Dansul relațiilor, Ghidul căsniciei.
Cine este Harriet Lerner
„Harriet Lerner, Ph.D (n. 1944), este un reputat psiholog clinician care s-a axat asupra psihologiei feminine și a relațiilor de familie. Timp de douăzeci de ani, a lucrat ca psiholog la Clinica Menninger din Topeka, Kansas, și a predat în cadrul instituției Karl Menninger School of Psychiatry. A obținut masteratul în cadrul Columbia University. Pe lângă numeroasele volume publicate, scrie articole în reviste de specialitate, susține workshopuri și conferințe, fiind o vorbitoare foarte îndrăgită de public.”
Ghidul căsniciei
„Oamenii își cheltuie banii munciți din greu pe sfaturile experților în relații, deși știu deja ce ar trebui să facă pentru a avea o căsnicie bună; sau, cel puțin, una mai bună. Mi-am amintit de acest lucru recent, ascultând jurămintele a doi tineri care se căsătoreau, având alături rudele și prietenii. Iată ce au spus aceștia:
Promit să te tratez mereu cu blândețe și cu respect.
Promit să fiu credincios, sincer și corect.
Promit să ascult cu atenție ce ai de spus.
Promit să cer iertare când greșesc și să îndrept răul făcut.
Promit să gătesc și să am grijă de casă.
Promit să-ți fiu partener și cel mai bun prieten la bine și la rău.
Promit să dăruiesc tot ce am mai bun în această relație.
Promit să respect aceste jurăminte în fiecare zi.
Dacă acest cuplu va respecta jurămintele în fiecare zi (chiar și cu o mare marjă de eroare), va avea o căsnicie fericită. Ce ar trebui să mai adauge experții? […]”
Experții spun că aproximativ 50% dintre căsnicii eșuează pentru simplul fapt că aceste REGULI PROMISE, deși știute nu sunt RESPECTATE. Se face apel la motivație și la diverse analogii pentru explicarea conceptului. Când vrei să slăbești, prin dietă și exerciții fizice, se pare că deși deții informația corectă și potrivită în acest sens (ce alimente e recomandat să mănânci, cât sport e bine de făcut săptămânal, ce tip de exerciții etc.), nu prea ai dorință și determinare suficientă.
Când îți dorești, cu adevărat, ca a ta căsnicie să meargă și atunci când sunt obstacole sau viața însăși își urmează cursul (apariția copiilor, anii trec și răsar semnele înțelepciunii pe chip etc.) tot ceea ce trebuie să faci este să lucrezi pentru ca relația ta să funcționeze. El partea sa, Ea partea sa, Și-Împreună pentru a menține vie relația.
Mi-a plăcut și următoarea exprimare cu tact (zic eu):
„Toate lucrurile care merită făcute necesită exercițiu, iar o căsnicie reușită nu este o excepție. Poți încerca să fii fericit, în defavoarea dorinței de a avea mereu dreptate sau de a avea dreptate într-o ceartă. Poți fi vesel, generos și deschis. Poți încerca să te impui cu tact. Poți să ai inițiativa de a aplana conflictele sau de a însufleți atmosfera, chiar dacă celălalt nu se poartă corect. Poți decide să adopți o poziție fermă cu privire la lucrurile cu adevărat importante – o poziție care să nu poată fi negociată prin prisma constrângerilor relaționale.”
Cartea Ghidul căsniciei cuprinde o serie de reguli, pentru ca să ai o relație armonioasă, frumoasă cu partenerul tău, cu familia, și să fie de lungă durată. Sunt mai multe practici care sunt la îndemână.
Șiiiiiiiiii, ar mai fi:
„Cunoașterea regulilor te ajută și le poți considera idei demne de luat în considerare. Uneori, nu trebuie decât să faci apel la bun-simț. Alteori, imaginația și un al șaselea simț sunt necesare pentru a privi situația din altă perspectivă. […] Relația ta îți mulțumește anticipat.”
Dansul furiei
Furie neexprimată, furie exprimată exploziv, furie cu tonuri calde, furie… ce serviți astăzi? Condamnată de unii, apreciată de alții, de fapt, în spatele ei stă un mecanism care e rezultatul unei experiențe nefavorabile din copilărie, care se activează, cu precădere, la maturitate. (Sunt și alte cauze care o determină).
Ce știu cu siguranță, o idee preconcepută ce spune că femeile cumsecade nu prea ridică tonul, nu dă bine, nu-i așa? Ce să mai spunem de relația cu un bărbat? Demitizarea acestui concept se încearcă în cartea lui Harriet Lerner, Dansul furiei.
Cum se face acest lucru? Autoare propune identificarea unui tipar relațional al propriei persoane, care să te ajute să conștientizezi comportamentul tău, cu ce e bine și ce e mai puțin bine, și, mai apoi, să intervii și să modifici unde este necesar. Dă multe exemple din poveștile de cabinet, unde abordează cu succes această tehnică și schimbă radical vieți. Soț, soție, copil, familie ca ansamblu – atenție la detalii – pe axa timpului. Ce frici apar când furia dispare? Numește sugestiv „Schimbă-te, te rog! Schimbă-te, la loc!
Spune-mi despre tine, ca să mă înțeleg pe mine!
Harriet Lerner propune o analiză amănunțită despre propria persoană, tu, prin prisma trasării, sub formă vizuală, a relațiilor din familia de origine și cum s-au finalizat acestea, sau cum sunt în prezent (căsătoriți, cu 5 copii, divorțați, cum au lucrat, ce hobby-uri au avut etc.). Similar și pentru partenerul de cuplu. Așa veți înțelege, mult mai bine, mai clar, tiparul de zi cu zi, care aduce și bucurie și necaz. Poate nici nu sunteți conștienți de ceea ce se întâmplă. Diagrama de familie te poate lămuri instant. Algoritmul propus de autoare, se află în volumul Dansul furiei și îl poți implementa. Furia se dizolvă, în cele mai multe cazuri.
Epilog
<<„A defini un sine” sau „a deveni de sine stătător” este o sarcină pe care, în cele din urmă, fiecare o împlinește pentru sine. Nimeni altcineva nu poate și nu vrea să o facă pentru voi, deși unii pot încerca, iar noi este posibil să îi invităm să o facă. În final, eu definesc ceea ce cred și simt. Nu noi definim ceea ce eu gândesc, simt și cred. Totuși această sarcină singuratică și problematică nu poate fi realizată în izolare. Nu o putem rezolva decât conectați cu alții și prin noua înțelegere a propriei persoane pe care o dobândim din relațiile noastre.>>
Spor la citit!
Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui (share) sau să apreciezi (like) sau să comentezi (comment) postarea.
Îți mulţumesc, Zâmbetul Soarelui!


Lasă un comentariu