Arhiva | Universul credinței RSS feed for this section

Sfântul Nicolae

5 dec.

Începând cu secolul al VI-lea, Nicolae a fost recunoscut ca sfânt. Lui îi sunt atribuite 21 de miracole, fiind cunoscut pentru dragostea sa pentru copii şi pentru bunătatea pe care o răspândea în jurul său.

Sfântul Nicolae
De când era copil, a fost renumit pentru minunile pe care le înfăptuia. Legendele povestesc că a readus la viaţă un corăbier, care căzuse de pe catarg, a vindecat boli incurabile, a oprit, prin rugăciune şi post, o furtună de pe mare şi a
readus la viaţă nişte studenţi, care fuseseră jefuiţi şi omorâţi de un hangiu.

Una dintre cele mai cunoscute legende în care apare Sfântul Nicolae este cea a celor trei surori, fetele unui om sărac, care, din această cauză, nu se puteau mărita.
Trecând pe lângă casa sărăcăcioasă, Nicolae le-a auzit pe fete plângând, pentru că tatăl lor era nevoit să le vândă unui bogătaş şi a lăsat în faţa casei un săculeţ cu aur, pentru ca fata cea mare să se poată mărita.

A făcut la fel şi în anul următor, când trebuia să se mărite fata mijlocie. În al treilea an, tatăl fetelor a stat la pândă, ca să vadă cine era cel care le ajuta pe fiicele lui. Ca să nu fie descoperit, Nicolae s-a suit pe acoperişul casei şi a aruncat punguţa pe horn. Săculeţul a căzut într-un ciorap care era pus la uscat la gura focului, de aici provenind obiceiul ca micuţii să primească cadouri în şosetele agăţate la gura şemineului

Moș Nicolae

Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată copiilor. Se spune că este bătrân şi are barba albă, iar în ziua de Sfântul Nicolae, acesta îşi scutură barba, ca să cadă şi primii fulgi de zăpadă.

Pentru c o p i i i cuminţi, Moş Nicolae aduce dulciuri şi fructe, dar cei care nu au fost ascultători primesc de la Moş o nuieluşă. De Sfântul Nicolae se pun crenguţe de măr în apă, ca să înflorească de Crăciun.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Este Har – Părintele Iustin Pârvu

22 iun.
Un fel de IF a lui Kipling … de data asta din prea plinul de frumos dumnezeiesc al Părintelui Iustin Pârvu.

Este Har - Parintele Iustin Parvu

Este Har…
– să iubeşti fără să fii iubit…
– să slujeşti fără să fii preţuit…
– să dăruieşti fără să ţi se mulţumească…
– să te jertfeşti şi fără să ţi se recunoască…
– să ierţi fără să fii iertat…
– să-l susţii pe cel care te-a lepădat…
– să rămâi liniştit, deşi eşti nedreptăţit…
– să crezi deşi nu vezi faţă în faţă…
– să crezi deşi nu eşti deplin lămurit…
– să investeşti clădind fără speranţe…
– să taci pentru a nu face rău aproapelui…
– să vorbeşti de dragul adevărului…
– să înduri fără să murmuri, fără să cârteşti….
– totul să-ţi aparţină, dar tu de toate bucuros să te lipseşti… Luptă-te, suflete, ca să primeşti acest har!

Sursa

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

François Villon – Rugăciune către Maica Domnului

20 ian.
( Baladă stihuită de Villon la ruga maicii sale 
spre a se închina Maicii Domnului )


Stăpână-n ceruri, pre pământ regină,
crăiasă peste-a iadului vîltoare,
primește pre sărmana ta creștină
în ceata drepților, deși sub soare
nici cît fir de praf n-am căutare.
Doar mila ta, Fecioară Preacurată,
mai poate izbăvi o vinovată,
că fără tine duhul n-are spor
nici drum spre cer. Mi-e inima curată;
vreau în credință să trăiesc, să mor!

O, Fiului tău spune-i ca să vină
să-mi dăruie - că roabă-i sînt! - iertare.
Ca Eghiptencei dă-mi lumina-ți lină,
cum El lui Teofil Monahul, care
s-a-nvrednicit de dreapta-ți îndurare,
deși Satanei s-a vîndut odată...
Ferește-mă de rău viața toată,
Tu,ce-ai născut spre slava tuturor
preasfîntul trup, Fecioară luminată;
vreau în credință să trăiesc, să mor!

Femeie sînt, bătrînă și puțină,
nimic nu știu, nu pot citi scrisoare,
da'-n mănăstirea de icoane plină
văd și un rai cu harfe și vioare
și-un iad cu osîndiți puși în frigare.
Mă tem de iad, iar raiul mă desfată;
doar miluirea lui să-mi fie dată
că celor păcătoși li-i ajutor
cînd cred și se smeresc viața toată.
Vreau în credință să trăiesc, să mor!

ÎNCHINARE

Vlăstarul Tău, Fecioară Preacurată,
Isus cel veșnic, domn pre lumea toată,
Luînd asupra-și soarta nouă dată,
La noi veni din cer, mîntuitor.
Osînda morții datu-i-au răsplată;
Noi îl cinstim cu inima curată.
... Vreau în credință să trăiesc, să mor!

Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul Isus





















–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

 

Acatistul Maicii Domnului

21 oct.

O importantă rugăciune  cu virtuţi vindecătoare este Acatistul Maicii Domnului.

Despre vechime şi autor

Acatistul Maicii DomnuluiImnul acatist datează din secolul VI şi a fost compus de un imnograf celebru din istoria Bisericii noastre, Roman Melodul, care a trăit între anii 491- 560. Cel care l-a consacrat însă în cultul Bisericii şi în pietatea creştină a fost Patriarhul Serghie al Constantinopolului, cu prilejul unui asediu, pe care a trebuit să-l înfrunte populaţia Constantinopolului, surprinsă de o expediţie militară concertată, avaro-slavă şi persană, survenită în vara anului 626. Împăratul Heraklios, neaflându-se în cetate, misiunea de a apăra oraşul, capitala de atunci a creştinătăţii, i-a revenit patriarhului Serghie care, aşa s-a priceput el, ca un om înţelept şi cu mare încredere în Dumnezeu, a purtat tratative cu asediatorii şi a organizat apărarea cu armata, câtă mai rămăsese în cetate, astfel că, în cele din urmă, atacul a fost respins. În mod cu totul miraculos, pentru că era un dezechilibru fantastic de forţe între cele două părţi, în acel moment. Atunci, toţi locuitorii Constantinopolului, în frunte cu patriarhul Serghie, au ieşit pe străzi, cântând imnul acatist ca mulţumire adusă lui Dumnezeu. Trebuie subliniat că, în cultul pe care creştinii îl închină Sfintei Fecioare, el a fost întotdeauna asociat cu o biruinţă. Poate şi în amintirea acestei victorii, de fiecare dată, acatistul exprimă mai ales încrederea în biruinţele duhovniceşti împotriva răutăţilor din lume şi a vrăşmaşului nostru nevăzut, Diavolul.

Datorită faptului că a fost atât de îndrăgită şi a prezentat un interes aşa de mare, rugăciunea s-a diversificat ulterior. Astăzi, pe lângă acatistul iniţial avem de-a face şi cu altele: cel al Bunei Vestiri, al Maicii Domnului-bucuria tuturor celor necăjiţi, apoi Sfîntul Acoperământ al Maicii Domnului. Este o consecinţă firească a faptului în care credincioşii se interesează de această modalitate de a o cinsti pe Sfânta Fecioară şi o dezvoltă ca atare.

Sursă

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Şirul lui Fibonacci – secţiunea de aur [1]

18 oct.

Şirul lui Fibonacci - secţiunea de aur  Ce au în comun aranjamentul petalelor unui trandafir, dispunerea
semințelor într-o floare a soarelui, brocoliul chinezesc, pictura lui
Salvador Dali  Cina cea de taină,                 Omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci,  cochiliile spiralate ale moluștelor, vortexul unei galaxii și traiectoria șoimilor când coboară spre pradă?

Şirul lui Fibonacci - secţiunea de aurToate aceste exemple, foarte diverse, au în comun un număr, sau o
proporție geometrică, definită de Euclid cu mai bine de două mii de
ani în urmă, un număr care, în secolul al XIX-lea, a primit numele de
numărul de aur“, „raportul de aur“ , „secțiunea de aur“ sau „secțiunea divină“ și este notat cu τ (de la grecescul τομη, care înseamnă „tăietură“) sau, mai frecvent, cu φ (de la numele  sculptorului grec Fidias), despre care istoricii artei spun că l-a folosit frecvent în sculptura sa.

Şirul lui Fibonacci - secţiunea de aurAlgebra lui φ este la fel de uluitoare ca și aparițiile sale în formele
naturii și este în strânsă legătură cu un șir de numere și el foarte
prezent în lumea viului, în phyllotaxis-ul („aranjarea frunzelor“,
în greacă) plantelor, la petalele multor flori, în solzii ananasului și
ai conurilor de brad, în arborele genealogic al trântorului, în structura
bronhiilor, ca și în molecula ADN-ului uman: șirul lui Fibonacci.

Definiţii şi proprietăţi algebrice

Prima definiție clară a mărimii cunoscute ulterior drept secțiunea de aur a fost dată în jurul anului 300 î.Cr.  de Euclid în următoarele cuvinte: Şirul lui Fibonacci - secţiunea de aur„Spunem că un segment de dreaptă a fost împărțit în medie și extremă rație atunci când întregul se raportează la segmentul mai mare așa cum segmentul mai mare se raportează la cel mai mic.“ Cu alte cuvinte, dacă avem un segment de dreaptă și îl împărțim în două subsegmente de lungimi a și b astfel încât (a+b)/a=a/b, atunci spunem că segmentul a fost împărțit în medie și extremă rație sau într-o secțiune de aur.

Numărul de aur este primul număr irațional din istoria matematicii, altfel spus, primul număr despre care s-a descoperit că nu poate fi exprimat ca fracție (ca raport a două numere întregi). El este rădăcina pozitivă a ecuației:

ppppp.jpg

și are valoarea:

p3.jpg

În strânsă legătură cu raportul de aur se află șirul de numere: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89,…, numit șirul lui Fibonacci, pentru care, oricare termen, începând cu al treilea, este suma celor doi termeni din șir imediat precedenți, șirul pornind cu primii doi termeni egali cu o unitate. Formula sa de recurență este:

recurență.jpg

Raportul a doi termeni consecutivi ai șirului tinde către numărul de aur.

limita.jpg

Șirul lui Fibonacci exprimă legea creșterilor organice, adică este formalizarea matematică a modului în care se produc procesele de creștere în natură.

fibonacci_copacel.jpg

Șirul lui Fibonacci poate fi definit și prin formula termenului general (formula lui Binet):

binet.jpg

Între cele două definiții este un decalaj: conform primei definiții (1)

primii_termeni_1.jpg

iar conform celei de-a doua definiții (2)

primii_termeni_2.jpg

Cu excepția primilor doi termeni de la început, cele două definiții descriu același șir. Într-adevăr, dacă considerăm șirul definit în prima formă (1), în urma unor calcule elementare constatăm că șirul verifică relația de recurență din definiția (2) pentru orice n≥4.
Pornind de la formula φ2= 1 + φ, obținem expresia lui φ ca radical continuu:

radical_continuu2.jpg

numărul de aur apare acum ca fiind limita șirului:

radical_continuu1.jpg

Pornind de la formula φ = 1 + 1/φ, obținem expresia lui φ ca fracție continuă:

fractie_continua.jpg

numărul de aur apare acum ca fiind limita șirului:

fract_cont1.jpg

Zecimalele numărului φ sunt identice cu cele ale lui 1/φ și φ2:

propr.jpg
Aici se încheie prima parte, cu o prezentare  video a numărului de aur şi a şirului lui Fibonacci:
Sursa: 1

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––