Arhiva | Vă recomand RSS feed for this section

Peter Bence – Human Nature (Piano Cover- Michael Jackson)

18 apr.

Sursa: 1

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Hurts – Nothing Will Be Bigger Than Us

11 apr.

When my heart doesn’t beat like it used to
It’s so easy to see that I don’t need you
But it’s harder to say that to leave you, I needed a reason
I’m walking away cause I don’t wanna face what I’m feeling
***
When I’m out of love, I turn and I run
But only you can make it better
Nothing will be bigger than us
When we’re standing side by side
***
Oh, oh, nothing will be bigger
Nothing will be bigger
Oh, oh, oh
When I’m out of love
When I’m out of love
***
When my heart doesn’t beat like it used to
When it’s easy to see I don’t need you
It gets harder to love you, harder to hide what I’m feeling
And I’m lost in the night, going out of my mind
But I try not to think anymore
***
When I’m out of love, I turn and I run
But only you can make it better
Nothing will be bigger than us
When we’re standing side by side
***
Oh, oh, nothing will be bigger
Nothing will be bigger
Oh, oh, oh
When I’m out of love
When I’m out of love
Oh, oh, nothing will be bigger
Nothing will be bigger
Oh, oh, nothing will be bigger
Nothing will be bigger
***
When I’m out of love, I turn and I run
But only you can make it better
Nothing will be bigger than us
When we’re standing side by side
When I’m out of love, when I’m out of love
When I’m out of love, when I’m out of love
***
Oh, oh, nothing will be bigger
Nothing will be bigger
Oh, oh, nothing will be bigger
Nothing will be bigger

***

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Marin SORESCU – Pricina

4 apr.

Mi s-a omorât timpul,                                                                                                                                                                          Onorată instanţă.

Când mă întorceam eu voluntar
Din război,
Am băgat de seamă
Că timpului meu îi fuseseră amputate
Inima, gura şi fruntea.

Dar nici aşa nu mi l-au lăsat în pace,
L-au pus să facă zile-chin, zile-lacrimi, zile-maşină, zile-bou,
O mulţime de lucruri
Care nu-l interesau.

Apoi au început să experimenteze pe el
Fel de fel de otrăvuri –
Tristeţe, necazuri –
Parcă aşa le zicea.

Lovitura de graţie i-a fost dată în cap
Cu o bucată de destin
De esenţă tare.

Iertaţi-mi expresia,
Dar asta n-a fost viaţă!
De atunci, iată, am pierdut şi jumătate din moarte
Aşteptându-mi rândul la coadă,
Ca să v-aduc la cunoştinţă pricina mea,
Aici,
La judecata de apoi.

Marin SORESCU

Marin SORESCU (n. 19 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj – d. 8 decembrie 1996, București) a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.

Sursa: 1, 2

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Eduard POPOVICI – Numere. Altă poveste

31 mart.

Te  invit să citeşti o altfel de poveste despre numere, scrisă acum 12 ani,                      de Eduard POPOVICI                                                                             

Eu o caracterizez ca fiind extrem de interesantă. Tu ?

Eduard POPOVICI

Eduard POPOVICI

.

Motto:
„Unul îl creează pe Doi,
Doi îl creează pe Trei,
Iar Trei creează toate lucrurile.”

„- Unu a fost dintotdeauna.”
„- De unde ştii ?”
„- Dacă nu ar fi aşa, tot ce a fost înainte nu ar conta. Nu ar fi un înainte. Întotdeauna începe cu Unu. Înainte nu putea fi decât ceva ce nu poate fi gândit, să-i spunem Tao.”
„- Eşti sigur de asta?”
„- Şi, dacă nu ar fi aşa, ai prefera să mă opresc aici ?”
„- Desigur, nu!”
„- Atunci ascultă! Dacă nu ar fi nu s-ar povesti. Unu e dintotdeauna. Făra el nu s-ar povesti.
Doi e prima poveste a lui Unu. El face povestea posibilă. Simpla, cea mai veche poveste, poveste veche ca şi timpul. Într-un capăt Unu, în celălalt Doi. În afară de ei nimic, două capete totuna. Diferite, opuse, dar alăturate, unite. Unite prin spaţiul lipsă dintre ele.
Pe Trei, Doi l-a creat în centru. Ceva neutru, în mijloc, umplând spaţiul dintre Unu şi Doi. Trei, calea ce îi uneste şi desparte, prin Unitatea luată de la Unu, şi Dualitatea de la Doi.
Trei a creat apoi pe Patru, împreună cu Unu, pe Cinci, împreună cu Doi, şi pe Şase, împreună cu amândoi. Era maximum pe care îl puteau face împreună.
Când l-a creat pe Şapte, Trei s-a folosit de propriile lui creaţii. S-a simţit minunat, creaţiile lui începuseră să creeze.”

(01.04.2004)

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ana Maria – Ochii tăi

28 mart.

Cât mi-e dor de ochii tăi
Ochii tăi, ochii tăi,
Ce ard ca două văpăi,
Ochii tăi, ochii tăi

***

Aşa multă lumină
Şi-atât de cald
Iar cerul prea albastru
Şi prea înalt
Se ascunde în ochii tăi adânci
Ca şi apa printre stânci
Cu sclipiri de-argint curat,
Ei m-au fermecat

***

Cât mi-e dor de ochii tăi
Ochii tăi, ochii tăi,
Ce ard ca două văpăi,
Ochii tăi, ochii tăi

***

Alţii nu voi mai afla
Şi nu-i voi putea uita
Cât aş vrea privirea ta
Să mă oglindesc în ea

***

Şi dacă norii grei
Se lasă-nspre pământ
Mii de fulgere,
Furtună semănând
Iar în ochii tăi adânci
O ploaie rece s-a pornit
Eu voi aştepta s-apară
Soarele ce m-a încălzit

***

Cât mi-e dor de ochii tăi
Ochii tăi, ochii tăi,
Ce ard ca două văpăi,
Ochii tăi, ochii tăi

***

Alţii nu voi mai afla
Şi nu-i voi putea uita
Cât aş vrea privirea ta
Să mă oglindesc în ea

***

Cât mi-e dor de ochii tăi
Ochii tăi, ochii tăi,
Ce ard ca două văpăi,
Ochii tăi, ochii tăi

***

Alţii nu voi mai afla
Şi nu-i voi putea uita
Cât aş vrea privirea ta
Să mă oglindesc în ea
Să mă oglindesc…
În ochii tăi…

Sursa: 1, 2

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-