Tag Archives: Balada

François Villon – Rugăciune către Maica Domnului

20 ian.
( Baladă stihuită de Villon la ruga maicii sale 
spre a se închina Maicii Domnului )


Stăpână-n ceruri, pre pământ regină,
crăiasă peste-a iadului vîltoare,
primește pre sărmana ta creștină
în ceata drepților, deși sub soare
nici cît fir de praf n-am căutare.
Doar mila ta, Fecioară Preacurată,
mai poate izbăvi o vinovată,
că fără tine duhul n-are spor
nici drum spre cer. Mi-e inima curată;
vreau în credință să trăiesc, să mor!

O, Fiului tău spune-i ca să vină
să-mi dăruie - că roabă-i sînt! - iertare.
Ca Eghiptencei dă-mi lumina-ți lină,
cum El lui Teofil Monahul, care
s-a-nvrednicit de dreapta-ți îndurare,
deși Satanei s-a vîndut odată...
Ferește-mă de rău viața toată,
Tu,ce-ai născut spre slava tuturor
preasfîntul trup, Fecioară luminată;
vreau în credință să trăiesc, să mor!

Femeie sînt, bătrînă și puțină,
nimic nu știu, nu pot citi scrisoare,
da'-n mănăstirea de icoane plină
văd și un rai cu harfe și vioare
și-un iad cu osîndiți puși în frigare.
Mă tem de iad, iar raiul mă desfată;
doar miluirea lui să-mi fie dată
că celor păcătoși li-i ajutor
cînd cred și se smeresc viața toată.
Vreau în credință să trăiesc, să mor!

ÎNCHINARE

Vlăstarul Tău, Fecioară Preacurată,
Isus cel veșnic, domn pre lumea toată,
Luînd asupra-și soarta nouă dată,
La noi veni din cer, mîntuitor.
Osînda morții datu-i-au răsplată;
Noi îl cinstim cu inima curată.
... Vreau în credință să trăiesc, să mor!

Sfânta Fecioară Maria cu Pruncul Isus





















–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

 

Ciprian Porumbescu

7 nov.

Ciprian Porumbescu (n. 14 octombrie 1853, Şipotele Sucevei, Bucovina – d. 6 iunie 1883, Stupca, azi Ciprian Porumbescu, judeţul Suceava) a fost un compozitor român.

Ciprian-Porumbescu

Scurtă prezentare a vieţii compozitorului

Ciprian Porumbescu se naşte la 14 octombrie 1853, la Şipotele Sucevei, într-o casă modestă de ţară, ca fiu al Emiliei şi al preotului Iraclie Golembiovski. Viitorul compozitor va utiliza la început numele de Golembiovski, apoi, pentru o perioadă Golembiovski-Porumbescu şi mai apoi, Porumbescu.

Din cauza sărăciei, Ciprian Porumbescu nu s-a putut bucura de o formare muzicală continuă şi completă. A început studiul muzicii la Suceava şi Cernăuţi, unde conduce corul Societăţii Culturale „Arboroasa„. În anul 1871, la aniversarea a 400 de ani de la zidirea Mânăstirii Putna, la festivităţi, alături de Mihai EminescuIoan Slavici, A.D. XenopolNicolae Teclu şi alţii, participă şi tânărul Ciprian Porumbescu, uimind asistenţa cu minunatul său cântec de vioară.

Apoi, cu ocazia unei burse, îşi continuă studiile la „Konservatorium fur Musik” din Viena, unde dirijează corul Societăţii Studenţeşti „România Jună”. Aici va scoate, în anul 1880, colecţia de douăzeci de piese corale şi cântece la unison, reunite în „Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români” („Cântecul gintei latine”, „Cântecul tricolorului”, „Imnul unirii – Pe-al nostru steag”), prima lucrare de acest gen din literatura noastră.

După această perioadă, urmează cea mai frumoasă etapă a vieţii sale artistice. La 11 martie 1882 are loc premiera operei sale „Crai nou„, piesă în două acte scrisă de Ciprian Porumbescu pe textul poeziei poetului Vasile Alecsandri. Succesul imens impune reluarea spectacolului în 12 şi 23 martie, pe aceeaşi scenă. În acelaşi an, opereta este montată şi la Oraviţa.

Ciprian Porumbescu a fost arestat pentru activitatea sa politică, timp în care a scris piesele sale cele mai valoroase. Printre lucrările sale se numără „Rapsodia română pentru orchestră”, „Serenadă”, „La malurile Prutului”, „Altarul Mânăstirii Putna„, „Inimă de român”, „Gaudeamus Igitur„, „Odă ostaşilor români” şi altele.

Mult prea devreme, la doar 29 de ani, fiind bolnav de tuberculoză, Ciprian Porumbescu, se stinge din viaţă, în casa de la Stupca, sat numit azi Ciprian Porumbescu în onoarea marelui compozitor, sub ochii tatălui său şi ai surorii sale, Mărioara, la 6 iunie 1883.

Mormântul lui Ciprian Porumbescu se află în cimitirul satului Stupca, în apropiere de altarul Bisericii Sf. Dumitru„. El a fost inclus pe Lista Monumentelor Istorice dinjudeţul Suceava din anul 2004, având codul SV-IV-m-B-05697.

Un video : Baladă – Ciprian Porumbescu

Sursă

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-