Zâmbetul Soarelui

Cu gândul la parcursul elementar pe care-l are o persoană  de la naştere şi până când devine un adult integrat în piaţa muncii, aduc în discuţie o temă tratată prea puţin de presa din România: formarea tinerilor români în spirit european.

Concepte ca educaţie, şcoală, formare individuală nu sunt greu de asmilitat şi, totuşi, abordarea responsabilă a lor, în contextul dezvoltării personale, lasă de dorit.

Cum ar fi o Românie în care fiecare tânăr are un loc de muncă potrivit pregătirii sale şi care este  educat/antrenat la standarde europene? Cât de mult ar creşte economia ţării, gradul de cultură, interesul pentru o viaţă trăită frumos… şi lista poate continua? Toate întrebările au un singur răspuns: un efect exponenţial spre bine. Sunt măsuri care ar evita pe deplin şomajul frecvent în rândul tinerilor.

Se spune că, în România, sistemul de educaţie actual nu este construit în aşa fel încât să încurajeze multe dintre aspectele menţionate mai sus, deoarece are tehnici învechite de învăţare/educare care nu stimulează, cu adevărat, nici o categorie de persoane implicată în actul de educaţie fie el profesor, elev sau părinte.  Să nu uităm că suntem într-o perioadă în care tehnologia are un cuvânt major de spus în evoluţie.

Înainte de a continua cu soluţii găsite în presă pentru tema tratată aici, vă invit să urmăriţi un video sugestiv despre comparaţia dintre creierul  unui copil şi internet:

Continuând discuţia, consider că o mediatizare profundă a  acestui subiect, despre formare corectă, ar invita la o schimbare mai rapidă pe toţi actorii participanţi în actul de educaţie. Ce am găsit eu la o căutare despre acest subiect? Două iniţiative remarcate prin sfaturile oferite, din ani de experienţă în acest sens. Voi vorbi despre ele ca punct de plecare în îndeplinirea acestui ideal.

Prima iniţiativă este urmărită la Interviurile Europa FM, unde „a venit învățătoarea Oana Moraru, consultant educațional și manager al unor școli private. Anca Grădinaru, moderatorul, a discutat cu invitata sa despre nevoia de reformare a Învățământului românesc, despre ora de Religie, dar și despre implicarea/neimplicarea părinților în viața Școlii.„

Care sunt soluţiile doamnei Moraru?  Pornind de la faptul că bazele formării minţii încep la grădiniţă şi se continuă în clasele I-IV, perioadă în care fricile, prejudecăţile, paradigma pedepsei şi a recompensei intră inconştient, fără apărare, în viaţa individului, recomandă, în primă fază, atenţia la comportamentul copilului pentru a evita cele menţionate anterior ( ex. paradigma pedepsei) şi orientarea către aşa-zisele noi forme de alfabetizare: limbile străine şi codingul – limbajele de programare.

Întrebată fiind, care ar fi 3 lucruri pe care le-ar face, dacă ar fi Ministrul Educaţiei şi de care e nevoie urgent şi cu impact imediat, aceasta a răspuns:

„

1. Lucrat la programă, pe reorganizarea conţinuturilor şi aşezarea materiei din perspective relevante,
2. Aş merge în şcoli şi aş face echipe elitiste care să formeze cadrele didactice din nou; echipe: profesori, psihologi, manageri care să implementeze câteva modele de reuşite în şcoală,
3. Şcoli parentale  – „hrănirea” părinţilor cu privire la cine e copilul lor, unde se află, ce drum are de parcurs, care sunt, de fapt, principiile de care trebuie să te ţii şi „cu dinţii”.

„

Cea de-a doua iniţiativă am găsit-o la Tânăr în Europa unde „Bianca Dragomir, delegat de Tineret al României la ONU povesteşte despre experienţa de acolo şi cât de importante sunt pentru dezvoltarea personală cursurile de debate.„

Bianca Dragomir punctează, printre altele, despre provocările de la Bruxelles pentru tineri. „UE încurajează statele membre să discute în mod real cu acest sector demografic, tineri, pentru a creşte legitimitatea şi credibilitatea uniunii. Una dintre iniţiative se numeşte „Dialoguri structurate” care aduce împreună tineri din toată ţara, pe decursul unui an, cu scopul de a fi un liant între ce se discută în forumul local şi cel european.„

Sigur, ea este de părere că o calitatea a tânărului european trebuie să fie discursul şi argumentarea (debate). Deja în anumite licee există opţionale pentru acest tip de activitate, şi ea salută această implicare a elevilor şi profesorilor.

De asemenea, numeşte şi abilităţile dezvoltate în urma practicării debate-ului:

„

1. Gândire critică,
2. Toleranţă,
3. Spirit de echipă.

„

Bianca crede că, obiectivele menţionate în acest dialog ajută alinierea şcolii la cerinţele pieţei muncii, ca o primă soluţie la această problemă pe care a ridicat-o şi preşedintele Klaus Iohannis în discursul de la Târgovişte, de anul acesta.

Alături de aceste două puncte de vedere, spun şi că „Parlamentul European a aprobat bugetul de 1 miliard de euro pentru Inițiativa de Tineret pentru anul 2015. Aceasta vine drept confirmare a faptului că implementarea proiectelor de tineret este o axă prioritară la nivel european, urmărind atragerea tinerilor în activități care le sunt utile atât la nivelul dezvoltării personale, cât și în sfera dezvoltării potențialului de cetățeni activi.„, citând noutăţile transmise pe site-ul Ministerului Tineretului şi Sportului.

Trag concluzia că, finanţare în direcţia formării unui tânăr român european, există, dar lipseşte o implicarea reală pentru schimbarea modului de operare în învăţământ, cu accent pe creativitate, gândire critică, negocierea informaţiei, interdisciplinaritate, adică pentru a rezulta  „O minte modernă şi adaptarea ei la mersul acesta rapid, impus şi de tehnologie, de toate schimbările noastre de conştiinţă.”(Oana Moraru).

Sunt de părere că un prim pas, mic, dar valoros în această direcţie, începe cu  presa, care dacă ar avea un mod constant de mediatizare a acestui subiect, ar fi prima „cărămidă” zidită pentru un vis realizabil pentru România, o educaţie europeană, care să nu genereze un val extrem de şomeri, cu precădere în rândul tinerilor, aşa cum a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică, pentru anul 2015 („șomajul în rândul tinerilor (15 – 24 de ani) a atins cel mai ridicat nivel, 20,4% „; citeşte mai mult pe RTV.NET )

Te invit şi pe tine, cititorul acestui articol, să-ţi exprimi părerea cu privirea la ce „subiect european ți se pare că ar fi meritat o dezbatere mai detaliată în presă și în blogosferă .

Reprezentanța Comisiei Europene îi încurajează pe bloggeri și jurnaliști să acorde spații mai largi analizei tematicii europene, pentru a oferi publicului, pe lângă știrea de la Bruxelles, și contextul acesteia și relevanța pentru România. De aceea, a lansat concursul REPORTER ȘI BLOGGER EUROPEAN, în care este premiat conținutul original, exprimat prin articole de opinie, analize, comentarii, reportaje, interviuri, sau imagini însoțite de explicații sugestive.”

Mai multe detalii le găseşti la această adresă web:

http://ec.europa.eu/romania/07092015_reporter_si_bloger_european_ro.htm

Surse: 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Etichete:(debate, 20, 4%, în România sistemul de educaţie actual nu este construit în aşa fel încât să încurajeze, învățătoarea Oana Moraru, Bianca Dragomir, campanie http://blogalinitiative.ro/, delegat de Tineret al României la ONU, Dialoguri structurate, educaţie la nivel european, șomajul în rândul tinerilor (15 - 24 de ani) a atins cel mai ridicat nivel, șomajul în rândul tinerilor (15 - 24 de ani) a atins cel mai ridicat nivel 20.4%, Formarea tânărului român european, Institutul Naţional de Statistică, Interviurile Europa FM, Ministerului Tineretului şi Sportului., pentru anul 2015, preşedintele Klaus Iohannis în discursul de la Târgovişte, REPORTER ȘI BLOGGER EUROPEAN, Tânăr în Europa, tânăr român cu studii la nivel european, tehnici pentru o Românie aliniată la standarde europene