Pitagora – versuri aurite
15 nov.Versurile aurite ale lui Pitagora, anticul filosof care a trăit înaintea erei creştine, datorită înţelepciunii lor au ajuns de-a lungul secolelor sentinţe de morală vulgară. Ele au însă o cu totul altă explicaţie: sunt, după cum spune Eliphas Levi , legile preliminare ale iniţierii magice, prima parte a marei opere, adică creaţia adeptului perfect.
După legi, zeilor laude adevărate daţi
Respectaţi jurământul, eroii şi pe învăţaţi;
Cinstiţi-vă părinţii, pe regi şi pe binefăcători;
Alegeţi-vă de prieteni oameni cu bune purtări.
Fiţi îndatoritori şi buni, cinstiţi în orice lucrare
Nu duşmăniţi prietenii pentru greşeli uşoare;
Slujiţi din răsputeri cauza bunului drept:
Căci cel ce face ce poate, îndeplineşte ce-i corect.
Învăţaţi a vă înnăbuşi, ca un stăpân fără milă,
Lăcomia, somnul, pe Venus, şi orice mânie.
Nu precumpăniţi cinstea, de aproape ori depărtare
Şi singuri fiţi pentru voi un martor fără îndurare.
Fiţi drepţi în fapte, nu numai în vorbe goale;
Şi nu daţi răutăţii adesea pretexte uşoare.
Soarta ne-a dat bună stare, ea ne poate sărăci
Dar slabi ori puternici, toţi va trebui a muri.
Durerilor din parte-ţi, nu fi deloc refractar
Primeşte remediul de folos şi salutar,
Şi află că totdeauna oamenii cu virtuţi
Loviţi de rele, sunt cei mai puţin pierduţi.
La nedrepte fapte inima ţi-o resemnează;
Lasă să vorbească lumea şi calea-ţi urmează.
Dar mai ales nu face nimic prin imitare.
Care să fie fără de faţă şi fără întrebuinţare.
Pune-ţi în faţă sfatul ce-ţi dă lumina
Pentru ca ocara să nu-ţi fie urma.
Nerozia-i cea mai mare nenorocire
Şi omul fără sfaturi răspunde de-a sa rătăcire.
Nimic nu face fără să ştii, fii harnic în a afla
Şi loc fă învăţăturii ca fericirea s-o ai a lua.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like) sau să comentezi(comment) postarea.
Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––


Păreri