Tag Archives: Nichita Stanescu

Despre iubire cu… Nichita STĂNESCU şi Alexandrina HRISTOV

4 sept.
Nichita-STĂNESCU

Nichita Stănescu (n. Nichita Hristea Stănescu, 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române. Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960 – 1970. Nichita Stănescu a fost considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion,un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici și poetici. A fost laureat al Premiului Herder.

 

 

 

 

 

 

 

Dacă pot să iubesc mi-e destul
și mi-este surâs
și mi-este vis
dacă pot să iubesc.
La urmă, la umbră
am cântat :
dacă cineva poate să iubească
e împărat
dacă cineva este iubit
este infinit.

 

 

 

 

 

 

 

 

Alexandrina-Hristov

Alexandrina Hristov (n. 5 mai 1978, Chișinău, Republica Moldova) este o artistă originară din Republica Moldova. Activitatea sa se leagă de muzică, pictură și poezie. Piesa cu care a devenit cunoscută publicului românesc se numește „Fata merge pe jos”.

Dacă ești, oricine ești
Dacă fugi, degeaba fugi
Dacă vii, sau dacă pleci
Cine ești, oricine ești
Dacă știi, sau înțelegi
De ce chemi, când alungi?
Vei afla, sau poate nu
Dacă vin, când ma duc
Dacă vezi, sau nici măcar
Poate auzi ceva așa
Poate zbori, sau poate mori
Poate ai, dar îi dai drumul

Poate ieri, sau poate azi
Am știut, dar am uitat
Am întrebat și am aflat
Că soarele e unul, unul
Care eu, care tu
Care ei, care noi
Te iubesc
Te iubesc
Te iubesc
Mulțumesc

Piesa „Te Iubesc” este extrasă de pe albumul „Flori De Spin”

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Etichete:, , , , , , , ,

Nichita STĂNESCU – Alegerea culorii

5 mai

Inima mea își alege culoarea

Ea își alege propria ei culoare,

culoarea pe care-o avea încă

de dinainte de a ști că o are.

 

Inima mea își alege culoarea

cea fără umbră, cea nemișcătoare.


Cea care se vede chiar și atunci

cînd ții pleoapele-nchise

Nichita STĂNESCU - Alegerea culorii

 

și – asemeni deplinului soare,
tot timpu-n el însuși,
tot timpu-n afară,
în același loc
și pretutindeni,
purtînd istoria lumii în fiecare rază
cum poartă frumosul ou de pasăre în el
istoria tuturor păsărilor
pînă la punctul solemn din care începe
istoria zborului
care poartă în el istoria mișcărilor toate
pînă la punctul solemn de unde
începe
istoria însăși
a luminii.


Inima mea își alege culoarea
roșie, își alege
roșu vertical,
roșul pe care l-a pulsat
necontenit, roșul pur

Nichita Stanescu

hrană a gîndurilor
roșul care s-a născut sînge
ca să devină idee,
care s-a născut pasăre
ca să devină zbor.
Roșu, roșu vertical
cascadă, pantă de deal
săltînd din oul secundei
ovalul de ou,
și înfățișat nouă
ca un ecou
pe care sfera-l întinde
oricînd și oriunde,
naștere, zestre
a lui 
A FI schimbîndu-se în 
ESTE.

Nichita STĂNESCU - Alegerea culorii

Sursa

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Etichete:, , , , , , , , ,

Un Nichita Stănescu situat in misterul „necuvintelor”

22 apr.

MATEMATICA POETICĂ

                                      lui Solomon Marcus

Unu şi cu unu nu fac doi,

unu şi cu unu fac trei

sau patru, sau cinci…

Unu tare şi cu unu moale

fac unu tare şi cu unu moale

sau o cămilă

Şaptesprezece fără unu

fac douăzeci şi unu,

cinci şi cu patru

fac un cal.

Opt fără trei

fac cât vrei,

o mie nouă sute

a fost,

două mii

va să vie.

Unu poate fi la trecut.

Unu poate fi la viitor.

Dorm şi visez în limba iraniană

ea are un timp intermediar

între prezent şi viitorul întâi

ea are un timp intermediar

între prezent şi imperfect

şi ea mai are şi un verb fără  nici un timp.

Există o gramatică a numerelor

1 poate fi subiect

dar poate fi şi predicat.

1 poate să fie până la soare

dar poate fi şi până

la lămâie

1, 2, 3,

o capră, un taur, un turn

capre(câte?)

turnuri(câte?)

tauri(unul).

Scuip pe 1

Plâng pe 1

dau cu piciorul în 1.

– Ai înnebunit, îmi spune Pitagora.

-N-am înnebunit, îi strig. Pământul

e plat ca o omletă.

Omul e cel mai vechi animal

şi singur în vidul cosmic

El are două mâini

şi două picioare. Această numărătoare

e un vis, un slogan,

2 tare nu e totuna cu 2 moale,

2 lung nu e totuna cu 2 scurt

şi aceasta pentru că de fapt

e tot una

deci 2 egal cu una

(una este nevasta lui 1)

1 la vocativ

nu este acelaşi 1

la imperativ!

Matematica s-o fi scriind cu cifre

dar poezia nu se scrie cu cuvinte.

Cucurigu!

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Etichete:, , , , , , , , ,