Tag Archives: poezii de Tudor Arghezi

Spuneai ceva? – Tudor ARGHEZI

7 mart.

Spuneai ceva? Spuneam ceva? Se pare.
Şoptisei, poate, o-ntrebare,
Sau, poate, un răspuns.
Dar glasul nostru nu era ascuns?
Poate zăream o şoaptă în pleoapa tremurată.
A fost atunci? Acum e altădată?
Şi tu şi eu tăcusem parcă de ani întregi
Ştiind că nu-nţelegem ce-ncepi să înţelegi.
Zadarnica paradă a tâlcurilor scrise,
În jocul de-a sfiala, amuţise.
Nu vream să ştim ce suntem, ce am fi fost sau cine.
Tu mă numiseşi „Ţie”, eu te numisem ”Tine”.
Să te cunosc? Să mă cunoşti?
Stam unul lângă altul ca plopii mari – şi proşti.

ciclul „Poeme noi”, ( 1963 )

Sursa: 1

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Creion – Tudor ARGHEZI

7 sept.

Obrajii tăi mi-s dragi

Cu ochii lor ca lacul,

În care se-oglindesc

Azurul și copacul.

 

 

Surîsul tău mi-i drag,

Căci e ca piatra-n fund,

Spre care -nnoată albi

Pești lungi cu ochi rotund.

 

 

Și capul tău mi-i drag,

Căci e ca malu-n stuf,

Unde păianjeni dorm,

Pe zori făcute puf.

 

Făptura ta întreagă

De chin și bucurie,

Nu trebuie să-mi fie,

De ce să-mi fie dragă ?

Creion

 

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––