O scoică a văzut o perlă căzută pe fundul oceanului. După mari eforturi, a reuşit să apuce perla şi a aşezat-o lângă ea, pe o frunză. Ştia că oamenii caută perle, aşa că s-a gândit:
– Această perlă îi va tenta. O vor lua, iar pe mine mă vor lăsa în pace.
Când a apărut primul căutător de perle, ochii acestuia erau condiţionaţi să caute scoici, nu perle stând pe frunze. De aceea, el a apucat scoica, care, întâmplător, nu avea înăuntru nicio perlă, şi a lăsat perla să cadă din nou pe fundul oceanului.
Ştiţi exact, unde, trebuie sa priviţi. Tocmai de aceea, nu reuşiţi, să găsiţi Esenţialul.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like) sau să comentezi(comment) postarea.
Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Zâmbetul Soarelui 
Păreri