Zâmbetul Soarelui

Privesc cu atenţie maximă către finalul verii, la ultimul sfârşit de săptămână cu ea.

Sunt pregătită să vă ofer câteva dintre delicatesele ( de relaxare) potrivite momentului amintit. Şi, sigur, toate păstrează ritmul discret al unui melodii, acţiunea plină de mister a unui film , precum şi suspansul liric al unei cărţi bune.

Cred că v-am captat atenţia, deci să vedem la ce anume mă refer 🙂

… ritmul discret al unui melodii

Ce poate fi mai plăcut decât sunetul cald al melodiilor lui  Yann Tiersen… Sunteţi de acord ?

Yann Guillaume Tiersen (n. 23 iunie 1970) este un muzician și compozitor francez, cunoscut îndeosebi pentru compunerea coloanei sonore a filmului Amélie, regizat de Jean-Pierre Jeunet. Muzica sa este recunoscută pentru folosirea unei mari varietăți de instrumente în compoziții minimaliste, care conțin deseori influențe din muzica clasică europeană ș muzica populară franceză, ce recurge la instrumente precum pianul, acordeonul și vioara.

Ordinea în videoclip:

0:00 I Saw Daddy Today, 2:03 Comptine d’un autre été, 4:20 Watching Lara,
5:46 First rendez-vous, 7:02 La valse d’amelie, 9:39 Summer 78,11:47 Naval,
15:17 Sur le fil, 19:38 La dispute, 22:12 Childhood, 23:48 Mother’s Journey,
25:15 La Plage, 27:12 The Fall – La Chute, 33:01 Le matin, 34:56 Les deux pianos, 36:42 Le Demarche, 38:34 Le Moulin, 42:22 Rue des Cascades,
45:25 L’absente

… acţiunea plină de mister a unui film

Lista pe care o indic spre vizionare are două titluri: Humans şi The BlackList

Humans are o poveste ce atrage prin însăşi ideea că putem trăi alături de roboţi(Synth) care să ne substituie multe dintre activităţile noastre zilnice şi, în plus, să aibă şi conştiinţă. Wow! Oare cum este posibil aşa ceva ? Iată, ceva imaginat chiar în cele ce urmează:

The BlackList mi-a plăcut datorită interpretării actorilor, care au transmis o poveste sensibilă, însă încadrată perfect în stilul sobru al FBI-ului şi a lumii periculoase ce există. Sunt replici pline de umor, de sarcasm şi multă acţiune, alături de LIZ şi RED. Vă las să descoperiţi esenţa:

… suspansul liric al unei cărţi bune

Am terminat de citit romanul de dragoste a lui  Mircea Eliade : Nuntă în cer. O imensitate de întrebări ce au rămas fără răspuns , în momentul când am finalizat-o. Este o sumă de trăiri intense, o bucurie a sufletului şi o mare de valori pe care o întâlneşti în opera lui Eliade, aşa cum am găsit şi în acest  roman. Are ca principal subiect două confesiuni, a doi bărbaţi ce au aflat ce este dragostea absolută. Este vorba de Andrei Mavrodin și Barbu Hasnaș care, îşi spun , în timpul nopţii, poveştile unice de iubire. Interesant este faptul că personajul feminin ce le macină sufletul este una şi aceeaşi femeie: Ileana-Lena. Mai mult de atât nu dezvălui, ci aştept să-mi spuneţi părerea voastră 🙂

  E suficient de RELAXANTĂ PROPUNEREA de final de vară ?

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Etichete:Andrei Mavrodin, Barbu Hasnaș, Childhood, Comptine d'un autre été, Despre acea melodie acel film şi acea carte, final de vară, First rendez-vous, Humans, I Saw Daddy Today, Ileana-Lena, L'absente, La dispute, La Plage, La valse d'amelie, Le Demarche, Le matin, Le Moulin, Les deux pianos, LIZ şi RED, Mircea Eliade, Mother's Journey, Naval, Nuntă în cer, o carte, o melodie, relaxare la sfârşit de săptămână, Rue des Cascades, sfarsit de saptamana, Summer 78, Sur le fil, The BlackList, The Fall - La Chute, un film, Watching Lara, Yann Guillaume Tiersen, Yann Tiersen