Arhiva | Știați că RSS feed for this section
Galerie

Harta enigmelor și a locurilor din România unde se petrec cele mai multe fenomene paranormale

2 feb.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Cei mai înalți oameni din istorie -10

28 ian.

Sursa

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Cine știe … răspunde! (Sport)

20 ian.
  • Ce înseamnă inițialele K.O. și unde se folosesc ? R: K.O. este forma prescurtată a expresiei engleze knock-out . Expresia se folosește în meciurile de box cînd, în urma loviturii primite, un jucător cade la podea și nu se poate ridica în timp de 10 secunde spre a continua lupta.
  • Unde aveau loc în trecut cele mai renumite concursuri de tenis ? R: Cele mai renumite concursuri de tenis aveau loc la Wimbledon, în Anglia. Și în prezent se desfășoară aici în fiecare an concursuri internaționale ( la care, începând din 1967, au participat de mai multe ori  și tenismenii români Ion Țiriac și Ilie Năstase ).
  • Care este deosebirea dintre scrima germană și scrima italiană ? R: În scrima germană, partenerii erau nevoiți să stea pe loc, în timp ce în scrima italiană partenerii puteau să se deplaseze, folosind mișcarea atât în atac cât și în apărare.
  • Cum se mai numea altădată oina, şi din care motive ? R : Vechiul nume al oinei era ” baciul ” sau ” lupii şi baciul „, întrucât se spune că jocul semnifica alungarea lupilor care atacau stânele. În jurul Blajului circulă denumiri ca : ” matca-mare „, „hâlca”, ” lupta-lungă ” şi ” baciul „; în jurul Sibiului i se spune şi azi ” fuga „; la Dej ” hopăciul „, prin Suceava ” apucă ” iar în Muntenia i s-a spus la început ” hoină ” şi mai târziu ” oină „.
  • Unde se desfăşura înainte de 1940 cea mai cunoscută cursă de cai din Europa ? R : Cea mai cunoscută cursă de cai din Europa de dinainte de 1940 se desfăşura în Anglia, lângă Londra, la Epsom. Cursa reunea cai de o anumită vârstă şi era numită ” Derby „, după numele lordului Derby, primul său organizator ( în 1780 ).
  • Ştiţi în ce ţară s-a jucat pentru prima oară şi de unde s-a răspândit jocul de şah ? R : Jocul de şah s-a jucat pentru prima oară în India şi de aici a fost răspândit în toată lumea prin intermediul arabilor.
  • În 1976 gimnastica feminină românească străluceşte uimitor la Montreal, unde cucereşte 7 medalii olimpice. Cine sunt aceste noi stele, care au epuizat superlativele reporterilor sportivi şi l-au făcut pe cronicarul de la ” Le Quotidien de Paris ” să scrie uluit : ” Venind din România, un nou val – de o calitate încă nevăzută în istoria gimnasticii feminine – a urcat pe podiumurile olimpice ” ? R : Cele 7 medalii olimpice au fost astfel cucerite de gimnastica feminină românească la Montreal, în 1976 : trei de aur şi una de bronz prin Nadia Comăneci, una de argint şi una de bronz prin Teodora Ungureanu, una de argint prin echipa reprezentativă: Nadia Comăneci, Teodora Ungureanu, Mariana Constantin, Anca Grigoraş, Gabriela Truşcă, Georgeta Gabor.

Cine ştie...răspune! ( Sport )

Sursa

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Sfârşit şi început pentru Zeul An. Ritualuri şi credinţe strămoşeşti de Anul Nou.

31 dec.

În centrul calendarului popular al românilor stă Soarele, străveche epifanie uraniană. Soarele înfrunzeşte şi desfrunzeşte codrul, leagă şi dezleagă anotimpurile, reactualizează timpul sacru şi ne ajută să renaştem mai puri, mai frumoşi, mai înţelepţi.

Discover BucovinaSărbătoarea Anului Nou nu a avut o mare însemnătate în comunităţile tradiţionale româneşti, Reve­li­onul fiind un import târziu de sor­gin­te urbană, destul de greu de acceptat de bătrânii satelor. „La noi, în vremurile mai vechi, lumea nu ştia de Revelion. (…) În seara precedentă vârstnicii se adunau, povesteau, se omeneau, ca în seara de Crăciun. (…) La miezul nopţii se trăgea clopotul la biseri­că, iar sătenii ieşeau din ca­se şi pocneau şi pusşcau să alunge diavolii, să nu fure Anul Nou.” (Marcel Laptes – „Timpul şi sărbătorile ţăranului român”)

Pe teritoriul ţării noas­­tre au fost identificate cel puţin trei înce­pu­turi de an: la 1 ianua­rie (calendarele iulian şi gregorian), la 1 martie (calendarul roman), şi la 1 septembrie (calendarul biblic). În plus, potrivit cercetărilor etnologului Ion Ghinoiu, este posibil ca în perioada 13 no­iem­brie – 6 decembrie, profund marcată de ritualuri de înnoire a timpului (Ovidenia, Filipii de Toamna, Santandrei si Sf. Niculai) să fi fost celebrat Anul Nou dacic.

În vechime revelionul era un cere­mo­nial funerar, ocazionat de moartea şi renaşterea simbolică a zeului an. Acesta, începând cu 1 ianuarie, creştea, întinerea, se maturiza, îm­bătrânea şi devenea „moş”, apoi murea şi reînvia odată cu timpul calendaristic cu care se identifica, parcurgând un drum circular, fără de sfârşit.

Discover BucovinaIniţial, timpul acestei sărbători se împarţea în două intervale egale ca număr de zile şi total opuse ca în­căr­caătură simbolică. Astfel, între Crăciun şi Anul Nou avem un timp bătrân, agonic, nefast, aflat sub semnul în­toar­cerii sufletelor morţilor acasă şi im­p­licit a pomenirii moşilor de neam. În­cepând cu San-Vasii şi până de Bo­bo­tează spiritele malefice, alungate de colindători, încep să dispară, timpul revigorat, este tânăr şi fast, numai bun pentru practicile de divinaţie şi magie. Să ne amintim câteva practici magice, relicve ale unei lumii în­de­păr­tate, stranii şi simbolice, săvârşite în lunga noapte albă, hotar luminos între Anul Vechi şi Anul Nou. Se spu­ne că în noaptea dintre ani nu-i bine să stingi lumina în casă şi nici să adormi, pentru că altfel pune stăpânire pe tine demonul somnului şi al morţii. Porţile se ţin deschise ca să poată intra norocul iar ferestrele se deschid şi ele la miezul nopţii ca să iasă anul vechi şi să intre cel nou. Se spune că atunci, dacă ai sufletul curat şi ai ţinut Postul Crăciunului, se deschid cerurile şi poţi vedea toţi sfinţii stând la masă cu Dumnezeu.

Discover BucovinaÎn Maramureş, la miezul nopţii se sprijină de perete, în picioare, câte un lemn pentru fiecare suflet din casă şi dacă până dimineaţa vreunul dintre acestea cade, se consideră că e semn rău pentru persoana căreia îi era destinat. Tot aici se practică „le­ga­tul mesei”, pentru ca familia să fie unită şi animalele din gospodărie să fie păzite de fiarele pădurii. Picioarele mesei se leagă simbolic cu un lanţ, sub masă se presară o mână de fân, iar în fân se pune câte un colăcel mic de grâu pentru fiecare animal din grajd. Dupa slujba de Sfântul Vasile, co­l­ăce­ii sunt daţi hrană vitelor, masa ur­mând să rămână „legată” până de Bo­botează. Fetele ies în curte, privesc cerul şi numără nouă stele iar cum va fi cea de-a noua dintre ele (strălu­ci­toa­re/palidă/mică/mare) aşa le va fi şi ur­si­tul. Dacă rezultatul nu li se pare edificator, intră în casă, pun o ve­ri­ghe­tă de aur într-un pahar cu apă, de o parte şi de alta a paharului aşază câte o lumânare, iar în spatele lui, o oglindă. Se spune că cea care se uită în oglindă îşi vede ursitul deschizând uşa. În zona Buzăului, fetele nemăritate mătură gunoiul din casă cu mâinile la spate, îl presară pe matură sau pe făraş în pragul casei sau în mijlocul curţii, se aşaza cu picioarele pe gunoi şi ascultă din ce parte latră câinii pentru a afla direcţia în care se vor mărita.

Bătrânii pun pe cuptor câte 5-6 boabe de porumb, grâu, orz şi ovaz, aşază pe fiecare un cărbune aprins, considerând că cea mai bună recoltă o vor da boabele care fac cea mai multă cenuşă. Tot ei ghicesc vremea pentru întreg anul, citind „calendarul de ceapă”. Pentru aceasta, taie o ceapă în două iar în 12 dintre foile de la mijloc, câte una pentru fiecare lună a anului, presară sare în cantităţi egale. Le lasă aşa peste noapte iar dimineaţa, în funcţie de cantitatea de apă adunată, socotesc care lună va fi ploioasă şi care secetoasă.

Î528536_453733611354931_683651755_nn dimineaţa de Anul Nou oa­me­nii se spală ritualic, înainte de răsări­tul Soarelui, cu apă neîncepută în care pun un bănuţ de argint, un fir de busuioc şi o crenguţă de brad, cu credinţa că vor fi căutaţi şi iubiţi ca banii, norocoşi şi curaţi ca busuiocul, frumoşi şi viguroşi ca brazii. Copiii umblă cu Sorcova şi cu Pluguşorul, aducând în case belşug şi noroc iar noi ne salutăm folosind formula magică „An Nou Fericit!”.

Sursa

 

 

 

 

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

 

Cât mâncăm într-o viaţă ?

27 dec.

Cât mâncăm într-o viaţă ?

Fiecare dintre noi înghite mai mult de 50 de tone de alimente şi stă la masă timp de 12 ani într-o viaţă!

Dar din ce e compus acest ospăţ ?

Pentru a obţine cele 50 de tone de alimente pe care le mâncăm într-o viaţă, ar fi nevoie ca o fermă de mărime medie să producă numai pentru dumneavoastră. Ar fi vorba de un fel de CAP care sa cuprindă 5 vite, 15 oi, 16 porci, 100 de iepuri şi 2000 de găini; acestea din urmă, în afara faptului că vor fi mâncate, vor trebui să ne dea şi cele 17 000 de ouă de care avem nevoie.

Cele 5 vite sunt doar pentru carne; vom mai avea nevoie de o vacă stakhanovistă, adică în stare să bată recordurile productivităţii şi să ne dea 6400  de litri de lapte.

În preajma grajdurilor acestei ferme personale va fi livada : avem nevoie de peste 3600 de kilograme de mere, pere şi alte fructe. Asta ca să nu mai vorbim de citrice sau de banane…

O jumătate de hectar de grâu ne va furniza făina necesară celor 22 000 de pâini pe care le vom mânca la cele 87 600 de mese. Nu uitaţi însă viţa de vie din care vom scoate cei 6000 de litri de vin băuţi într-o viaţă. Vi se pare mult? Nu uitaţi celebra frază a lui Woody Allen: „Omul nu trăieşte ca să manânce, ci şi ca să bea!

1000 de metri pătraţi de sfeclă de zahăr ne vor oferi tona de zahăr pe care să o punem, linguriţă cu linguriţă, în cafeaua sau ceaiul de dimineaţă şi în dulciuri. Câteva cămări încăpătoare vor găzdui cele 186 de kilograme de  dulceţuri şi gemuri.

Oricât de incredibilă ni s-ar părea această listă, ea cuprinde cantităţile alimentare pe care agricultura şi industria alimentară trebuie să le producă pentru hrana unui singur om.

P. S. Era sa uităm legumele (10 tone) şi brânzeturile (2 tone).

Sursa foto

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––