Povestea primului document printat – #Canon

6 apr.

Te-ai gândit vreodată care este povestea primului tău document printat? Dacă nu, te provoc să o faci astăzi. Nu înainte de a-mi citi şi experienţa mea.

Dăm timpul înapoi şi, mai exact, începutul clasei a – 9-a. Tinereţe şi curiozitate, aşa aş caracteriza perioada respectivă. Atunci şi părinţii mei au achiziţionat, oficial, prima imprimantă. Numai că, din punct de vedere tehnic, pasionatul casei eram eu.  Bineînţeles că, m-am ocupat de instalare şi toate cele necesare pentru a face imprimanta funcţională.

Am ajuns şi la faza de test, în care trebuia să printăm prima coală A4. Discuţii aprinse între părinţii mei, pe tema care să fie documentul iniţial. Raportul meu, dar mai bine tabelul tău, sau… Într-un final au hotărât o fotografie de familie. Simpatic moment.

Într-o linişte deplină, apăs comanda print  şi iată ce apare. O foaie A4, alb-negru şi cu mult tuş. Nu se mai recunoştea nimic din poza iniţială. O greşeală ? Nu chiar. Era vorba de reglarea  cantităţiii tuşului. Am rezolvat-o imediat şi, ulterior, au ieşit imprimate foarte bine.

Aşadar, o amintire alb-negru aduce în discuţie prima mea imprimantă. Îţi spun toate acestea, deoarece în anul curent,” a trecut la cele veşnice” acest obiect drag familiei noastre. Şi, căutând un înlocuitor profesional şi de calitate, l-am găsit la firma  Canon.  Să-ţi spun mai multe.

Am prins campania Canon Cashback plus 3 ani garanție şi am achiziţionat o imprimantă profesională Canon MAXIFY MB5050.  Am ales inspirat, zic eu. Pentru că, dincolo de calitate şi preţ bun, am primit, în plus, beneficii interesante. Acestea sunt:

  • 3 ani garanţie pentru imprimantă, când ştii, în mod normal, ai doar 1 an,
  • o parte din suma ce am cheltuit-o pentru cumpărare, mi-a fost returnată.

Dacă eşti indecis şi nu ştii ce imprimantă să alegi, îţi recomand produsele Canon. Ai să fii mulţumit, aşa cum sunt eu şi familia mea.

premii-campanie-canon-blogal-initiative

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Marin SORESCU – Pricina

4 apr.

Mi s-a omorât timpul,                                                                                                                                                                          Onorată instanţă.

Când mă întorceam eu voluntar
Din război,
Am băgat de seamă
Că timpului meu îi fuseseră amputate
Inima, gura şi fruntea.

Dar nici aşa nu mi l-au lăsat în pace,
L-au pus să facă zile-chin, zile-lacrimi, zile-maşină, zile-bou,
O mulţime de lucruri
Care nu-l interesau.

Apoi au început să experimenteze pe el
Fel de fel de otrăvuri –
Tristeţe, necazuri –
Parcă aşa le zicea.

Lovitura de graţie i-a fost dată în cap
Cu o bucată de destin
De esenţă tare.

Iertaţi-mi expresia,
Dar asta n-a fost viaţă!
De atunci, iată, am pierdut şi jumătate din moarte
Aşteptându-mi rândul la coadă,
Ca să v-aduc la cunoştinţă pricina mea,
Aici,
La judecata de apoi.

Marin SORESCU

Marin SORESCU (n. 19 februarie 1936, Bulzești, județul Dolj – d. 8 decembrie 1996, București) a fost un scriitor român, membru titular (din 1992) al Academiei Române.

Sursa: 1, 2

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Aceasta-i Viaţa Ta – pr. Emil Dumea

2 apr. Aceasta-i Viaţa Ta - pr. Emil Dumea

Aceasta-i viața ta: Cântarea bucuriei de a trăi.

Viața ta este a ta, numai a ta și ori o trăiești acum, ori nu o vei trăi niciodată. Nu ești veșnic pe acest pământ și fiecărei clipe trebuie să-i oferi și să-i ceri totul, absolut totul. Lenea, nepăsarea sau descurajarea sunt drogurile de care trebuie să te ferești ca de moarte. Gustă din cupa vieții prezente, bea-o până la fund cu sete și cu poftă nestăvilită, căci ori trăiești astăzi, ori nu vei trăi niciodată.


Viața ta este drumul pe care mergi pe picioarele tale de atlet sau cu proteze, dar sunt picioarele tale și cu ele mergi pe drumul tău, doar al tău. Căci la nemurire poți ajunge doar tu, pe drumul tău și nimeni nu te poate înlocui, nici reprezenta.
Viața nu este o carte de matematică în care găsești răspunsuri logice la orice întrebare. Viața ești tu însuți, mereu același și mereu nou și mai frumos decât ieri. Trebuie să crezi în tine însuți și să îți construiești prezentul după gustul și rețetele tale.

Viața ta ți-o construiești clipă de clipă cu inteligența și cu inima ta. Viața este un cântec, o poezie, o invenție, o rugăciune îndreptată spre ceruri, un drum bătut de pașii tăi pe nisip sau pe piatră, navigând pe ape sau plutind în văzduh. Viața este casa pe care tu ți-o construiești și în care vei locui; ea este dreptul și proprietatea ta, doar a ta și nimeni nu are voie să ți-o confiște.
În viață nu poți da timpul înapoi și niciun mort nu învie. Nu trăi printre fantomele trecutului, căci ele sunt stafii moarte, iar tu ești viu, astăzi.

Viața nu este o loterie și nu-ți câștigi dreptul de a trăi la roata norocului, ci transpirând din greu, clipă de clipă. Concediul de odihnă îl vei primi pentru eternitate. Cât timp ești viu, angajarea cu viața este pentru zi lumină, iar noaptea îți este dată spre a-ți reface forțele pentru o nouă zi, mai frumoasă și mai plină decât cea de ieri, și aceasta în toate anotimpurile, fără excepție.

Viața este libertate, iar orice plăcere a ei gust-o din plin doar dacă te ajută să fii liber să visezi, să alergi lejer, să-ți pui aripi și să zbori pe deasupra munților, chiar și a norilor, dincolo de orizonturi, spre infinit.

Viața nu înseamnă inimi frânte și lacrimi de neputință; nu înseamnă lingere de răni și cerșetorii; nu înseamnă lingușeli și prefăcătorii, frică sau disperare. Viața înseamnă inimi pline de iubire, voințe curajoase, tărie și fermitate de caracter, privire spre înălțimi și dincolo de timp, în veșnicie.

La apelul din zorii fiecărei zile, uită căldura așternutului, răspunde drept și stând în picioare, gata de start pentru o cursă în care trebuie să fii învingător, fără a călca peste ceilalți. Lasă-i pe toți să alerge în ritmul și felul lor; dar tu încearcă să-i depășești, să ajungi primul, ca să primești coroana învingătorului. Căci aceasta trebuie să fie viața ta: O victorie.

Aceasta-i Viaţa  Ta - pr. Emil Dumea

Sursa: 1

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ştiai că ~ 22

1 apr.
  • Află cum se trimitea un e-mail în 1984, într-un stil aparte 🙂

  • Artistul britanic Bruce Munro este celebru pentru instalaţiile cu becuri ce  folosesc lumina solară. Ultima sa activitate, de acest gen,  a fost in Australia, Uluru. Aici a utilizat 50.000 de becuri, pe care le-a integrat pe o suprafaţă ce echivalează cu patru terenuri de fotbal.  Şi-a numit proiectul Field of Light Uluru şi îl dedică comunităţii locale.

1 2 3 4 5 6 7

Sursa: 1

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Eduard POPOVICI – Numere. Altă poveste

31 mart.

Te  invit să citeşti o altfel de poveste despre numere, scrisă acum 12 ani,                      de Eduard POPOVICI                                                                             

Eu o caracterizez ca fiind extrem de interesantă. Tu ?

Eduard POPOVICI

Eduard POPOVICI

.

Motto:
„Unul îl creează pe Doi,
Doi îl creează pe Trei,
Iar Trei creează toate lucrurile.”

„- Unu a fost dintotdeauna.”
„- De unde ştii ?”
„- Dacă nu ar fi aşa, tot ce a fost înainte nu ar conta. Nu ar fi un înainte. Întotdeauna începe cu Unu. Înainte nu putea fi decât ceva ce nu poate fi gândit, să-i spunem Tao.”
„- Eşti sigur de asta?”
„- Şi, dacă nu ar fi aşa, ai prefera să mă opresc aici ?”
„- Desigur, nu!”
„- Atunci ascultă! Dacă nu ar fi nu s-ar povesti. Unu e dintotdeauna. Făra el nu s-ar povesti.
Doi e prima poveste a lui Unu. El face povestea posibilă. Simpla, cea mai veche poveste, poveste veche ca şi timpul. Într-un capăt Unu, în celălalt Doi. În afară de ei nimic, două capete totuna. Diferite, opuse, dar alăturate, unite. Unite prin spaţiul lipsă dintre ele.
Pe Trei, Doi l-a creat în centru. Ceva neutru, în mijloc, umplând spaţiul dintre Unu şi Doi. Trei, calea ce îi uneste şi desparte, prin Unitatea luată de la Unu, şi Dualitatea de la Doi.
Trei a creat apoi pe Patru, împreună cu Unu, pe Cinci, împreună cu Doi, şi pe Şase, împreună cu amândoi. Era maximum pe care îl puteau face împreună.
Când l-a creat pe Şapte, Trei s-a folosit de propriile lui creaţii. S-a simţit minunat, creaţiile lui începuseră să creeze.”

(01.04.2004)

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-