Liceul de Informatică „Grigore C. Moisil”, Iaşi

6 nov.

Dat fiind faptul că am absolvit acest liceu  în Iaşi şi că mi-au rămas amintiri plăcute voi povesti câteva  cuvinte.

Liceul de Informatică din Iaşi se deosebeşte în primul rând prin performanţe notabile la fiecare disciplină de studiu. Valoarea liceului este demonstrată atât de numărul mare de premii obţinute de elevi la concursurile şi olimpiadele şcolare, cât şi de rata ridicată a celor care au continuat studiile la universităţi si facultăţi de diferite specialităţi, din ţară şi din străinătate. Un număr însemnat de absolvenţi ai liceului îşi fac cunoscută prezenţa în ţări din AmericaEuropa şi chiar Japonia, lucrând la firme de prestigiu precum Microsoft şi Red Hat.

Un asemenea succes nu ar fi posibil fără un colectiv de profesori deschişi şi foarte bine pregătiţi, îndrumaţi de  doamna director Carmen Losonczy.

Un alt capitol, apreciat în acest liceu, este cel referitor la sport, în sensul că înveţi şi cum să te menţii sănătos. În special se practică baschetul, echipe de  băieţi şi echipe de fete. Rezultate foarte bune, calificări multe şi, bineînţeles, premii pe măsură. Este de la sine înţeles că eforturile depuse atât de antrenori, cât şi de echipe, s-au concretizat întro recompensă adusă liceului.  Şi eu am fost în echipa şcolii, dar m-am ocupat şi de revista de sport. În continuare am să scriu despre un articol, scris de un profesor de matematică al liceului şi publicat în revista amintită. Numele lui este Ilie Croitoru, născut întrun sat din zona Fălticenilor şi,  se referă la un sport, oarecum pe locul doi din punct de vedere al practicării, fotbalul (articolul are şi un pic de umor):

<<Putem eticheta ca tradiţională manifestarea sportivă săptămânală la care participă cu adevărat entuziasm dăscălimea Liceului de Informatică, în spaţiile având această destinaţie- sala de sport sau terenul de fotbal. Interesantă este reacţia colectivelor de elevi, care, în dorinţa de a se impune ne provoacă la întâlniri competiţionale. De cele mai multe ori profesorul e profesor şi, ca urmare, rezultatele ne sunt favorabile (nefiind necesar să aducem cataloagele pe teren). Beneficiem din plin de colegialitatea , entuziasmul şi tinereţea întregii catedre de sport şi ne completăm cu adevărat. Competiţiile, conţinând participările noastre pot fi abordate şi dintr-o perspectivă mai relaxantă.

Sunt jucători care văd verde în faţa ochilor din cauză că li s-a arătat cartonaşul roşu, ca urmare a unui act infracţional realizat :

Boule mi-ai rupt piciorul, Profesoru-i autorul. Şi-atunci toţi pe el să sară: Huliganule! Afară! „.

Noi sugerăm interzicerea prezenţei în tribune a cardiacilor, gravidelor sau elevilor de peste 70 de ani, fără acordul părinţilor, sau neînsoţiţi de aceştia. Interzicem ruperea unui număr impar de picioare la acelaşi jucător. Cu toţii facem sport şi ca să slăbim. Nu toţi reuşim, vezi cazul lui Sorin :

În fiecare zi m-am cântărit, Sperând să scad în greutate, Dar, ca să vezi fatalitate, Mă-ngraş de bucurie c-am slăbit.

Avem speranţe de artişti în domeniu, noroc că ne temperează Mişu:

Stimaţi confraţi ai artei pure, La promenada din pădure, Umblaţi atenţi să nu călcaţi, … în ce creaţi.

Suntem critici la adresa tineretului nostru aborigen :

În satul meu, de cum dau zorii, Şi cade roua pe poteci, Flăcăii, mândri ca bujorii, Se-ntorc trudiţi … din discoteci. ”

Suntem preocupaţi de problematica Comunităţii Europene. Avem chiar un paralelism „zootehnic”:

Fără jenă o pot spune, Sigur şi documentat: Şi la noi sunt vaci nebune, …după taurul din sat!

Colaboratorii de la fotbal, mă ironizează declarându-mă „căpitan”. Îmi iau în serios rolul, dar le mai dau liber „subalternilor”. Află unul dintre ei :

În permisie acesta, A-nţeles şi el sărmanul, Stând cu soacra şi nevasta, Cât de blând e căpitanul.

Medicul echipei e şi el precum breasla:

Văzând că pacientul iar, Veni la dânsul fără dar, Îi spuse medicul tăios: – Să fii matale sănătos!

Cum paradoxurile se produc şi la noi, despre un elev se spune:

E blând, amabil, priceput, Nu e servil, nu-i prefăcut. E silitor, atent, corect, Într-un cuvînt … un tip suspect.

Costică este bine surprins de :

Murdăria deranjează, Supără şi poluează, Are grave consecinţe, Zise el mâncând seminţe.

P.S. Şansa prin fotbal a mai fost exploatată şi pentru ca, prin acest articol, să trec în revistă câteva esenţializări ale spiritului.

Căpitanul Ilie Croitoru (colaboratori sunt colonei, generali…)>>

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Ţi-a plăcut ? Te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Lipsă de încredere în propria persoană ?

6 nov.

În multe cazuri, lipsa de încredere în propria persoană reprezintă cauza principală a eşecului, atât în plan profesional, cât şi în plan personal. Nu este târziu pentru a te autoevalua şi pentru a găsi câteva soluţii care să te ajute să ai o atitudine de învingător. Rămâne doar să ai curajul de a  ÎNCERCA !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Mai 5 minute

6 nov.

Întro zi frumoasă de vară, întrun parc, o femeie s-a aşezat pe bancă lângă un domn.

„- Acela e fiul meu „, spuse ea. arătând cu degetul un băiat în tricou roşu care se juca în parc.

„- E un băiat drăguţ„, îi răspunse bărbatul.

„- Aceea e fetiţa mea, cea cu bicicleta

Apoi, uitându-se la ceas, îşi întrebă fata:

„- Cristina, ce zici, mergem acasă?”

Cristina îi răspunse rugător „- Mai cinci minute tată, mai stăm? Te rog?

Bărbatul dădu afirmativ din cap iar Cristina pedala mai departe bucuroasă.

Minutele au trecut şi bărbatul întrebă din nou :

„- Mergem acum?

Fetiţa îi răspunse iarăşi „-Mai cinci minute tati, te rog!

Bărbatul îi răspunse zâmbind : „- Bine.

Femeia de lângă el nu se putu abţine să exclame :
„- Dar eşti cu adevărat un tată foarte îngăduitor!

Bărbatul, se uită la dânsa, zâmbi şi îi spuse:

„- Fratele ei mai mare, Dinu, a fost călcat de un şofer beat anul trecut, când ea se plimba cu bicicleta, tot aici, în parc. Niciodată nu am petrecut prea mult timp cu Dinu iar acum aş da orice pentru a fi cu el cinci minute, dar nu se mai poate. Am jurat să nu mai fac aceeaşi greşeală şi cu Cristina.

Ea se gândeşte că mai are cinci minute în plus să se plimbe cu bicicleta.

Dar adevărul este că eu mai am cinci minute în plus să o privesc cum se joacă.”

Tu câtă importanţă dai momentelor petrecute alături de cei dragi ?

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Nouvelle Vague – In A Manner Of Speaking

6 nov.

Ups

6 nov.

Dificil moment…