Zâmbetul Soarelui

1. Bancul cu „viteazul” marinar                                                   << Pe un  transoceanic, călătorea familia unui miliardar, formată din părinţi şi fiică. Într-o zonă plină de rechini., fiica pică în apă. Tatăl, disperat, strigă: Un milion pentru salvator! Nimeni nu mişcă. Rechinii se roteau ameninţători în jurul navei.  Două milioane! strigă diperatul părinte. Nimeni nu mişcă! Tatăl supralicitează: zece milioane, douăzeci de milioane, treizeci de… În fine, un marinar zboară peste bord, înşfacă fata, se prinde de parâmă şi revine pe puntea de comandă. Fericitul tată strigă: Ai treizeci de milioane!, Nu-mi trebuie! răspunde matrozul. Cincizeci de milioane!, Nu-mi trebuie! replică marinarul la fel de înrăit. Ce vrei, omule ? întreabă tatăl. Să-ţi dau fata de soţie  ? Nici asta! răspunde marinarul. Vreau să ştiu cine e ticălosul care m-a aruncat în apă, printre rechini! Concluzia, amice  ? Dacă nu eşti atent şi bine informat, se va ivi un ticălos care să-ţi facă vânt printre rechini.>>
2. Bancul cu Ion şi preotul
   <<Într-o zi , Ion se plângea preotului că o ducea foarte greu : era frig în casă, soba scotea fum, copiii cereau mâncare. Preotul, binevoitor, l-a sfătuit să introducă în casă toate animalele din curte – porcul, vaca,  oile, găinile etc. Ţăranul a aplicat „indicaţia” şi s-a prezentat din nou la preot, cu căciula în mână. Cum stă treaba, Ioane ? Rău de tot, părinte! E o duhoare insuportabilă şi-un zgomot înfiorător! Ce să fac acum ? Scoate animalele afară, vezi cum te simţi şi vii să-mi spui! Ţăranul a plecat trap-galop, a executat „ordinul” preotului şi a revenit fericit:E minunat, părinte! Concluzia? Până  ce nu treci prin infernul suferinţelor, nu poţi înţelege purgatoriul sau paradisul vieţii.>>

Sursa: 1

Etichete:animale, bancuri, cartea adolescentului, casa, concluzia, invataminte, ion, marinar, miliardar, pavel corut, preot, rechini, soba