O poveste emoţionantă (am descoperit-o pe construimimperii.ro… vă recomand să-i citiţi descrierea şi acolo…), cu un tânăr talentat… mai mult nu spun… vă antrenez curiozitatea…
„
Am 20 de ani de prietenie cu un instrument numit clarinet si nu cred nici acum ca sunt persoana potrivita care sa vorbeasca despre muzica; dau dreptate acelui artist care dupa 7 decenii de experienta (in desen) marturisea, la 80 de ani, ca in sfarsit stie sa deseneze un punct.
Dar imboldul de a va scrie mi l-au dat 2 oameni – ce stau in spatele a 2 site-uri: construimimperii.ro si 4tuning.ro – si traineri ce i-am avut la un curs de anteprenoriat, la Predeal.
Facem un salt in timp…
In clasa a 5-a am primit o carte, un manual de “cetire” din perioada monarhiei romanesti. In carte era o lectie, o poveste despre 2 frati, care pe mine m-a impresionat si m-a determinat sa pastrez cartea pana in 2012.
Am vandut-o unui anticar cu 90 de lei intr-un moment, in care doream sa particip la un curs de anteprenoriat – sa ma “agat” oarecum de curs, platind o prima rata – si, undeva, exista in mine o oarecare indoiala in privinta onestitatii relatiilor dintre oameni.
Cu un stres maxim am ajuns la Predeal.
Am ramas inmarmurit….
Personajele din povestea “mea”… erau aici:
Se vorbeste ca intr-o tara indepartata traiau 2 frati. Fratele mai mare avea sotie si copii iar fratele mai mic avea doar sotie. Erau vecini si fiecare muncea si cultiva cate un ogor, an de an. Dupa ce recolta se cocea, era culeasa, pusa in snopi si stivuita pe camp.
Intr-un an, intr-o noapte, fratele fara copii s-a trezit cu urmatorul gand:
“- Ma duc tiptil pe ogor, am sa iau 2 snopi de grau din stiva mea si am sa-i pun in stiva frateleui meu. Are copii si cu siguranta ii va folosi.”
Zis si facut.
A doua noapte, fratele ce avea multi copii i-a zis nevestii lui:
“-Ma duc tiptil sa iau 2 snopi de pe ogorul meu si am sa-i pun in stiva fratelui meu. El nu are copii dar cu cei 2 snopi va face economii”.
In urmatoarea zi, ziua pe camp, cei 2 frati s-au intalnit, s-au salutat si si s-au uitat discret fiecare la snopii celuilalt. Mare le fu mirarea cand vazura ca gramezile de snopi erau la fel.
Peste alte doua nopti, fratele fara copii se scula cu noapte-an cap si lua 4 snopi de grau din stiva proprie si ii duse in gramada fratelui mai mare.
A doua zi, fratele mai mare observa gramada vecinului sau mai mica si se ingrijora ca acesta va saraci… Cum se lasa noaptea se scula, se duse pe ogorul sau, lua 4 snopi si ii cara pe ogorul vecinului sau.
Asa au facut nopti, si nopti si alte nopti la rand.
Intr-o noapte, cei 2 frati s-au intalnit pe camp, fiecare carand celuilalt snopi de grau in spate.
Atat de mult s-au emotionat, fiecare, de vederea celuilalt incat s-au imbratisat si-au plans.
Nu vreau sa renuntati la cartile de suflet pe care le aveti in biblioteca personala. Tin in continuare la carti, crezand ca pe om, o gradina si o biblioteca il pot face content. ( Cicero).
Dar, eu m-am schimbat si pus in situatia de a alege intre obiecte (sau carti) si oameni, aleg oamenii si toata armonia din ei si dintre ei.
„––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Ţi-a plăcut? Te invit: să distribui(share) sau să apreciezi(like) sau să comentezi(comment) postarea.
Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui !
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Etichete:construimimperii.ro, musictheraphy.ro, Robert George Buliga
Zâmbetul Soarelui 
Păreri