Zâmbetul Soarelui

Alimentaţia joacă un rol primordial în viaţa şi existenţa omului. Din alimentele pe care le consumă zilnic, omul trebuie să-şi asigure materialul necesar funcţionării şi refacerii organismului, precum şi energia cheltuită cu diferite activităţi, pe care le exercită în folosul societăţii. Deci alimentele ingerate zilnic trebuie să conţină principiile alimentare (trofine) asemănătoare cu acelea pe care le are corpul uman, pentru a-l ajuta la creşterea şi refacerea ţesuturilor uzate, precum şi pe acelea producătoare de căldură şi energie. 

Aceste alimente se găsesc atât în regnul animal, cât şi în cel vegetal, în proporţii şi calităţi diferite. Deci, o alimentaţie raţională trebuie să le combine, pentru a fi utile în cel mai înalt grad organismului.

Elementele din care sunt formate alimentele s-ar putea clasa în mare în cinci grupe sau principii alimentare:

Substanţele albuminoase sau proteinele au un rol foarte important în creşterea şi refacerea celulelor uzate din organism. Ele sunt cu atât mai eficace în acest scop, cu cât sunt luate din alimente care au o structură cât mai apropiată de aceia a corpului omenesc, deci din regnul animal: carne, lapte, ouă, brânzeturi şi toate derivatele acestora. Proteinele nu se depozitează în organism sub formă de rezerve, pe care să le utilizeze la nevoie, trebuie asigurate zilnic din alimentaţie. Acest lucru este important de ştiut, mai ales pentru alimentaţia copiilor în creştere, care trebuie să aibă zilnic în hrana lor proteine de cea mai bună calitate, adică din regnul animal, pentru a se dezvolta normal. Cu toate acestea, alimentaţia trebuie să conţină şi proteine din regnul vegetal, care-şi au rolul lor de echilibru.

Grăsimile sunt alt principiu alimentar, care prin arderea (oxidarea) lor în organism la nivelul celulelor au rolul  să producă energia pe care corpul o cheltuieşte cu propria lui întreţinere şi pentru menţinerea constantă a temperaturii corpului, cât şi pentru diferite activităţi exterioare. Iarna când este frig corpul are nevoie de mai multe grăsimi pentru a înlocui pierderile de căldură, pe când vara instinctiv le refuză, preferând zarzavaturi, fructe, care dau mai puţine calorii. Grăsimile le primeşte sub formă de unt, untdelemn, grăsime de porc, deci din ambele regnuri. Mai uşor de digerat sunt grăsimile fluide: untul, untdelemnul, deci vor fi mai mult utilizate. Grăsimile au calitatea că se depozitează sub formă de rezerve când sunt consumate în plus, de unde organismul le poate lua când alimentaţia este deficitară în ele.  Dar această calitate are şi un revers, care este tot atât  de dăunător organismului, când aceste acumulări sunt exagerate. Pe lângă faptul că sunt inestetice, acumulările afectează şi organele care trebuie să depună eforturi în plus pentru transformarea lor, spre a putea fi introduse în ţesuturile corpului uman. Aşa se provoacă afecţiunile de stomac, ficat, pancreas etc. care toate trebuie să lucreze în plus, pentru asimilarea şi dezasimilarea lor.

Deci tot gospodinei îi revine rolul să calculeze necesarul, de alimente, după felul muncii pe care o exercită fiecare membru  al familiei. Un om care exercită o muncă fizică mai grea va avea nevoie mai mare de grăsimi, decât unul care are o muncă sedentară. La aceştia din urmă alimentaţia va fi mai bogată în substanţe albuminoide, săruri minerale.

Hidraţii  de carbon sau glucidele sunt alt principiu alimentar care intră în componenţa ţesuturilor organismului uman şi a alimentelor din regnul animal şi vegetal. Glucidele predomină în regnul vegetal, după cum albuminoidele predomină în cel animal. Glucidele au acelaşi rol ca grăsimile, de a produce căldură şi energie, dar transformările şi efectul lor este mai rapid, mai ales când se introduce sub formă de glucoză, care se absoarbe imediat în sânge, fără alte transformări. De aceea glucoza se administrează în unele boli, sau sportivilor, când depun un efort maxim. Glucidele au de asemenea proprietatea de a se depozita în organism sub formă de rezervă-grăsimi. De aceea, atenţie la consumul lor abuziv! Consumate în cantitate mare, pe lângă obezitatea pe care o provoacă, afectează pancreasul, care nu mai este capabil să producă fermenţii necesari transformării acestora pentru a putea fi asimilate şi se declanşează astfel diabetul, prin obosirea prea mare a pancreasului, boală ireversibilă. Aceste lucruri trebuie să le cunoască toată lumea, pentru a se feri din timp de urmările lor. Alimentaţia trebuie dozată în mod ştiinţific, în funcţie de îndeletnicirile exercitate.

  Glucidele se găsesc în mare cantitate în pâine, mămăligă, paste făinoase, legume uscate ca: fasolea, lintea, mazărea etc. precum şi în zahărul propriu-zis, din care se fac dulciurile. Şi aici intervine rolul gospodinei în alcătuirea meniurilor care trebuie să conţină aceste alimente, proporţional cu energia depusă de membrii familiei în munca lor.  Cei care depun o muncă fizică mai grea, vor consuma mai multe dulciuri, sau copii care cheltuiesc destulă energie, prin mişcarea lor continuă. În schimb, oamenii mai în vârstă, a căror activitate este mai redusă, trebuie să reducă şi consumul prea mare de pâine sau alte alimente care conţin glucide şi care nu se pot consuma prin ardere, aşa că se depun sub formă de grăsimi.

Vitaminele sunt alt factor care nu trebuie să lipsească din alimentaţie. Ele au rolul de catalizator, adică în prezenţa lor se produc cele mai complicate procese, prin care alimentele sunt transformate în organism în substanţe care vor putea fi folosite în scopurile arătate. În prezenţa vitaminelor se produc aceste fenomene neobservate, dar lipsa lor se poate uşor constata prin apariţia unor boli cum este scorbutul din lipsa vitaminei C. Lipsa complexului de vitamine B dezechilibrează sistemul nervos, favorizează reumatismul, anemiile. Lipsa vitaminei D provoacă decalcifierea oaselor-rahitismul la copii; în prezenţa ei se reţine calciul, necesar pentru formarea oaselor, muşchilor etc.  Acest capitol important este de domeniul medicinei aşa că nu vom insista prea mult. Important este să se ştie că vitaminele au un rol primordial în funcţiile vitale ale organismului uman.

  Asteniile de primăvară nu sunt altceva decât carenţă în vitamine, de care organismul este lipsit în timpul iernii. Dacă zilnic s-ar rade prin răzătoare cu găuri mici, ca să fie mai uşor de mestecat şi digerat, cel puţin 50 g de legume crude de persoană în combinaţie cu murături, untdelemn, mere, puţin zahăr, zeamă de lămâie, plus lămâie la ceai şi ciorbe, n-am fi lipsiţi de aportul atât de important în vitamine naturale. Celuloza din legume este un bun tratament contra constipaţiei. Cei care au colită şi nu pot suporta partea celulozică (lemnoasă) din legume, le vor rade şi stoarce şi vor consuma numai sucul, adăugat la masă în supe sau ciorbe. Vitaminele sunt oferite de toate legumele şi fructele crude, mierea de albine, lapte, smântână, unt şi alimente consumate cât mai aproape de starea lor naturală.

Sărurile minerale au şi ele un rol important în compoziţia diferitelor ţesuturi. Lipsa acestora provoacă mari neajunsuri. Carenţa de calciu provoacă degradarea dinţilor, slab dezvoltarea oaselor şi muşchilor, diferite boli de piele etc. Lipsa fierului duce la anemii, lipsa fosforului aduce dificultăţi în funcţia creierului etc. 

Sărurile minerale sunt oferite atât de regnul animal cât şi de cel vegetal. Laptele, brânzeturile, carnea, creierul, ficatul etc. ne oferă din plin aceste săruri, precum şi urzicile, spanacul, usturoiul, care conţin cu precădere fier, fosfor şi se recomandă în anemii. Toate fructele şi legumele  sunt bogate în diferite săruri, pe care le extrag din pământ odată cu apa. Animalele le iau din plantele cu care se hrănesc şi omul din ambele categorii. 

În concluzie, un regim normal trebuie alcătuit atât din regnul animal cât şi din cel vegetal, unul fără altul dezechilibrând desfăşurarea în condiţii  optime a funcţiilor de creştere şi activitate a fiinţei umane.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Dacă ţi-a plăcut, te invit: să distribui(share)sau să apreciezi(like)  sau să comentezi(comment) postarea.

Mulţumesc, Zâmbetul Soarelui​ !

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Sursa

Etichete:afecţiunile de stomac, Alimentaţia, Asteniile de primăvară, brânzeturile, carnea, carte de bucate, Carte de bucate pentru tinerele gospodine de S. Jurcovan, creierul, despre alimentaţie, ficat, ficatul, glucoza, Grăsimile, Hidraţii de carbon sau glucidele, Laptele, obezitate, pancreas, regim normal, regnul animal, regnul vegetal, reţete, rol de catalizator, Substanţele albuminoase sau proteinele, sănătate, Sărurile minerale, Vitaminele, ţesuturile corpului uman